Pe o piatră, subt un pom, Îmbuca pâine un om, Şi din pom un titirez Cerea fărâme de miez. Acum, după-nvăţătură, Vine şi le ia din gură. Titirez ori vrabie Zboară către albie, Unde maica spală rufe. Ar avea şi el o scufe Şi-o batistă de clătit, Care s-au cam murdărit. Vrăbioiule vecine, Rogu-te treci …

Continuă să citești Pe o piatră – de Tudor Arghezi

Versuri la stema lui Constantin Brâncoveanu Patru sunt râuri denu Raiu ce cură, Pre cumu grăiaște sfânta Scriptură. Patru evanghelii den Ceriu ne tună Și la credință pre toți adună. Patru suntu seamne tot îndoite, Și ale țărâi foarte slăvite, Cu care seamne să-ncoronează Domnul Constandin tot omul crează Că se numeaște și Băsărabă, Dea-i …

Continuă să citești Versuri la stema lui Constantin Brâncoveanu – de Antim Ivireanul

DANS Toamna îmi îneacă sufletul în fum ... Toamna-mi poartă în suflet roiuri de frunzare. Dansul trist al toamnei îl dansăm acum, Tragică beţie, moale legănare ... Sângeră vioara neagră-ntre oglinzi. Gândurile-s moarte. Vrerile-s supuse. Fără nici o şoaptă. Numai să-mi întinzi Braţele de aer ale clipei duse. Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs …

Continuă să citești Dans – de Nicolae Labiş

ALEAN E-n zori, e frig de toamnă, Şi cât cu ochii vezi Se-ncolăceşte fumul, Şi-i pâclă prin livezi. Răsună, trist, de glasuri Câmpiile pustii, - Şi pocnet lung, şi chiot S-aude-n deal la vii. C-un zmeu copiii aleargă, Copil, ca ei, te vezi, Şi plângi... şi-i frig de toamnă... Şi-i pâclă prin livezi. Alte poezii …

Continuă să citești Alean – de George Bacovia

Pe malul Oltului Pornind din Lotru spre Cornet, Şoseaua urcă-ncet... încet... Ţinându-se parcă de mână Cu linia ferată, O vecină, Ce-i pare totuşi o străină, Fiindcă nu seamănă cu ea, O biată bătrână şosea Banală - Dar naţională!... Şoseaua urcă-ncet, ca de-obicei, Proptindu-se doar în copacii ei... Urcă tăcută Şi timidă Ca o omidă... În …

Continuă să citești Pe malul Oltului – de Ion Minulescu

Motto: Toamnă dulce, toamnă cu frunzele toate flori. - George Topîrceanu Toamna în parc Cad grăbite pe aleeaParcului cu flori albastreFrunze moarte, vorba ceea,Ca iluziile noastre. Prin lumina estompatăDe mătasa unui nor,Visătoare trece-o fatăC-un plutonier-major. Rumen de timiditateEl se uită-n jos posac.Ea striveşte foi uscateSub pantofii mici de lac. Şi-ntr-o fină discordanţăCu priveliştea sonoră,Merg aşa, …

Continuă să citești Toamna în parc – de George Topîrceanu

Motto: Înc-o dată, iar și iară, a iubi e primăvară. A iubi aceasta vine, tare de departe-n mine. – Lucian Blaga O toamnă va veni O toamnă va veni cândva târziu, Când tu iubito-mi vei cuprinde gâtul tremurând şi strâns vei atârna de mine cum atârnă o cunună de flori uscate de stâlpul alb de …

Continuă să citești O toamnă va veni – de Lucian Blaga

Motto: Poezia este creaţia ritmică a frumuseţii în cuvinte. -  Edgar Allan Poe Toamna Toţi acei ce-ntreaga vară Au lucrat din zori în seară, Toamna au roade bogate Au şi fructe, şi bucate, Mere, Pere, În panere. Prune Bune Şi alune, Şi gutui amărui, Cu puf galben Ca de pui. Şi tot felul de legume, …

Continuă să citești Toamna – de Demostene Botez

Și „papirusul” vieții fiecăruia dintre noi! Sunt un om viu Sunt un om viu. Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin. Abia am timp să mă mir că exist, dar mă bucur totdeauna că sunt. Nu mă realizez deplin niciodată, pentru că am o idee din ce în ce mai bună despre viaţă. Mă cutremură …

Continuă să citești Sunt un om viu – de Nichita Stănescu