Toamna – de George Coșbuc

Toamna Toamna târziuÎn noaptea cu lună,Cum vâjâie codrulŞi geme şi sună!Din nordul cu neguriUn vuiet răsareŞi vine şi creşteMai iute, mai tare;Iar codrul aude,Puternicul regeAude prin noapteŞi bine-nţelegeAl oştilor vuietDin norduri pornite -El vrea să răscoalePuteri obositeŞi-njură şi urlă,Că-şi simte pierirea.Şi galben se face,Nu poate s-adoarmă,Nu-şi află nici pace,Şi tremură codrulCu inima ruptăDe spaimă, se …

Continuă să citești Toamna – de George Coșbuc

Toamnă de suflet – de Tudor Arghezi

Toamnă de suflet Zilele albe, iată, au început să plece, Ca nişte bărci tăcute, pornind fără lopeţi. În ţărm se face seară, şi steaua-n cerul rece Păzeşte cripta nopţii cu candeli şi peceţi. În şirul vieţii noastre întreg, se face seară, O seară fără sunet, nici vânt, nici amintiri. Ieri a plecat o barcă, azi …

Continuă să citești Toamnă de suflet – de Tudor Arghezi

Rapsodii de toamnă – de George Topîrceanu

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Rapsodii de toamnă I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile …

Continuă să citești Rapsodii de toamnă – de George Topîrceanu

Plumb de toamnă – de George Bacovia

Motto: Viața e mai tare decât mizeriile ei. - George Bacovia Plumb de toamnă De-acum, tuşind, a şi murit o fată, Un palid visător s-a împușcat; E toamnă şi de-acuma s-a-nnoptat... - Tu ce mai faci, iubita mea uitată? Într-o grădină publică, tăcută, Pe un nebun l-am auzit răcnind. Iar frunzele cu droaia se desprind; …

Continuă să citești Plumb de toamnă – de George Bacovia

Niciodată toamna… – de Tudor Arghezi

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Niciodată toamna... Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. Palid aşternut e şesul cu mătasă. Norilor copacii le urzesc brocarte. Casele-adunate, ca nişte urcioare Cu …

Continuă să citești Niciodată toamna… – de Tudor Arghezi

O ramură întârziată – de Octavian Goga

Motto: Trecutul e noapte, iar amintirile candele care cu vremea se sting. - Octavian Goga O ramură întârziată Nu ţi-a fost dat să vezi vreodată, Când toamna palidă coboară, Într-o grădină despoiată, O ramură întârziată Ce-a înflorit a doua oară? Nu te-ai oprit atunci în cale Să te întrebi: ce taină, oare, Ascund înţelepciunii tale …

Continuă să citești O ramură întârziată – de Octavian Goga

Acelei care va veni – de Ion Minulescu

Acelei care va veni Ion Minulescu De unde vii,Și-n care preafericită țarăVăzuși lumina zilei - tu, albă ca și-o zi?...Și ce nebune vânturi spre mine te purtară,Ce barcă rătăcită te-aduse pân-aci?...De ce plecași din țara, în care palmieriiTremurătoare umbre își culcă pe nisip?Nu-ți fu de-ajuns pustiul cu lacrimile serii,Și nu găsiși pe-aiurea să-ți plimbi frumosul …

Continuă să citești Acelei care va veni – de Ion Minulescu

Crizanteme – de Victor Eftimiu

Motto: Fiecare ceas pe care nu-l petreci singur e un ceas furat vieții. - Victor Eftimiu Crizanteme Aşteaptă-mă diseară la fereastră Cu ochii trişti, cu fruntea visătoare... Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme, Să-mpodobim iubirea care moare... Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme... Sunt flori târzii, sunt florile din urmă, În viaţa lor …

Continuă să citești Crizanteme – de Victor Eftimiu

Cântec de toamnă – de Radu Stanca

Nu te teme, nu te teme Dacă iar mor crizanteme, Dacă iarăşi pier în zare Păsările cântătoare... Nici nu plânge, nici nu plânge Când rupi frunza şi vezi sânge, Când rupi creanga şi prin creangă Moartea zice din talangă... Nu-ţi fă rană, nu-ţi fă rană Din a toamnei grea dojană, Nici nu spune, nici nu …

Continuă să citești Cântec de toamnă – de Radu Stanca

Pastel – de George Bacovia

Pastel - Adio, pică frunza Şi-i galbenă ca tine, - Rămâi, şi nu mai plânge, Şi uită-mă pe mine. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare... - Mai stai de mă alintă Cu mâna ta cea mică, Şi spune-mi de ce-i toamnă Şi frunza …

Continuă să citești Pastel – de George Bacovia