Haina mai mult este privită decât persoana cinstită – de Anton Pann

Haina mai mult este privită decât persoana cinstită Nastratin Hogea odată fiind la nuntă chemat, Se duse în haine simple, ca sărac biet îmbrăcat; Nuntaşii astfel văzându-l nici în seamă nu-l băga, Ci pe cei cu haine scumpe să trateze alerga; Şi după ce aşezară la masă pe toţi frumos, Îl puseră şi pe dânsul …

Continuă să citești Haina mai mult este privită decât persoana cinstită – de Anton Pann

Cântec de nucă verde – de Geo Dumitrescu

Cântec de nucă verde Și foaie verde trei lămâi,„Rămâi, o, nu pleca, rămâi...”Cântam, cu zarea căpătâi,Nepăsătoarelor statui --Eram școlar, erau dudui,Eram un cal cu șaua-n spate,Cu semne de celebritate,Iubeam iubite adecvatePe doi trei poli și jumătate. Și iarăși verde, trei lămâi,Iubire fragedă dintâi --Era de Sfânta FilofteeaCând mă-nvățară fapta-aceea --Ce-o face omul cu femeia,Căci vouă …

Continuă să citești Cântec de nucă verde – de Geo Dumitrescu

La aniversară: 1000 de articole pe Periegheze!

Felicitări pentru scrierea primelor 1000 de articole pe Periegheze! Sună a laudă de sine, dar mi-o asum, ce pot să mai fac... Primele 500 articole le-am bifat la începutul lunii iunie a anului trecut! Totul s-a întâmplat începând din martie 2018, de când m-am dotat cu... blog! N-aș fi făcut-o dacă nu se întâmpla măgăria primarelui …

Continuă să citești La aniversară: 1000 de articole pe Periegheze!

Sonetul XVIII – de William Shakespeare

Sonetul XVIII Să te aseamăn cu o zi de vară? Tu ești mai dulce și surâzi mai blând! În Mai e vânt și mugurii-i doboară Și timpul verii trece prea curând. Cerescul ochi e, uneori, fierbinte Și-ades umbrită-i geana lui de foc, Căci de frumos frumosul se dezminte Și-ntâmplător și-n al schimbării joc. Dar vara …

Continuă să citești Sonetul XVIII – de William Shakespeare

Decebal către popor – de George Coșbuc

Viața asta-i bun pierdutCând n-o trăiești cum ai fi vrut!Și-acum ar vrea un neam călăuS-arunce jug în gâtul tău:E rău destul că ne-am născut,Mai vrem și-al doilea rău? Din zei de-am fi scoborâtori,C-o moarte tot suntem datori!Totuna e dac-ai muritFlăcău ori moș îngârbovit;Dar nu-i totuna leu să moriOri câine-nlănțuit. Cei ce se luptă murmurând,De s-ar …

Continuă să citești Decebal către popor – de George Coșbuc

Fluxul memoriei – de A. E. Baconsky

Fluxul memoriei I Din câte se-ntâmplarã, nu pot să uit nimic, Chiar dacă ochiul palid al lunii mă îmbie; Ca arborii din iarna cețoasă mă ridic Și-mi scutur amintirea - zăpada mea târzie. II Cu zbor de păsări, anii se reîntorc din zare. Îi recunosc - și totuși, ce mulți sunt anii mei, Sau poate …

Continuă să citești Fluxul memoriei – de A. E. Baconsky

Lasă-mi, toamnă… – de Ana Blandiana

Lasă-mi, toamnă... Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, Uite, ochii mei ți-i dau. Ieri spre seară-n vântul galben Arborii-n genunchi plângeau. Lasă-mi, toamnă, cerul lin. Fulgeră-mi pe frunte mie. Astă-noapte zarea-n iarbă Încerca să se sfâșie. Lasă, toamnă-n aer păsări, Pașii mei alungă-mi-i. Dimineața bolta scurse Urlete de ciocârlii. Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi Fructele și lasă Urșii …

Continuă să citești Lasă-mi, toamnă… – de Ana Blandiana

Plumb de toamnă – de George Bacovia

Motto: Viața e mai tare decât mizeriile ei. - George Bacovia Plumb de toamnă De-acum, tuşind, a şi murit o fată, Un palid visător s-a împușcat; E toamnă şi de-acuma s-a-nnoptat... - Tu ce mai faci, iubita mea uitată? Într-o grădină publică, tăcută, Pe un nebun l-am auzit răcnind. Iar frunzele cu droaia se desprind; …

Continuă să citești Plumb de toamnă – de George Bacovia

PLOUĂ – de George Topîrceanu

Plouă... Pe-aici când plouă, plouă îndesat, Nu ține ca la noi un ceas ori două. Că ziua plouă, plouă pe-nserat, Și când se crapă iar de ziuă, — plouă. În faptul zilei, streșinile plâng. Pădurea stă plouată ca o curcă. Natura calcă cu piciorul stâng: Pe-aici când plouă, — plouă, nu se-ncurcă! Iar când s-arată …

Continuă să citești PLOUĂ – de George Topîrceanu

Alean – de George Bacovia

ALEAN E-n zori, e frig de toamnă, Şi cât cu ochii vezi Se-ncolăceşte fumul, Şi-i pâclă prin livezi. Răsună, trist, de glasuri Câmpiile pustii, - Şi pocnet lung, şi chiot S-aude-n deal la vii. C-un zmeu copiii aleargă, Copil, ca ei, te vezi, Şi plângi... şi-i frig de toamnă... Şi-i pâclă prin livezi. Alte poezii …

Continuă să citești Alean – de George Bacovia