Motto: Satira este un fel de oglindă în care, de obicei, fiecare descoperă fața oricărei alte persoane, afară de a lui. - Jonathan Swift Satira Epocei Ca să te-nsori Te-nsori cu plată, Iar ca să mori, E şi mai lată; Ca să trăieşti, Ce cheltueşti?... Ca să boleşti, Cu ce plăteşti? Cum stăm acuma, E …

Continuă să citești Satira Epocei – de Alexandru Macedonski

Motto: „Vorba bună, zâmbetul și fapta binefăcătoare sunt raze ale soarelui răsfrânte în sufletul omului.” - Nicolae Iorga ZÂMBEȘTE Când ţi se pare atât de greu, S-asculţi cum lumea te bârfesşe Atunci, ascultă sfatul meu... Zâmbeşte! Şi când cel ce-l iubeşti curat Nepăsător te părăseşte, Nu te uita ca e-ngâmfat... Zâmbesşe! Păstrează-mă în ochii tăi …

Continuă să citești ZÂMBEȘTE – de Ion Minulescu

ERA O FÂNTÂNĂ Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea, Ca toate şoselele lumii. Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea, Era o fântână cu ciutura grea. Căci apa-şi clădise, trecând peste ea, În straturi, pojghiţele humii. Era o fântână cu cumpăna grea, Ca toate fântânile vieţii. Era o fântână cu cumpăna grea, Cu apa …

Continuă să citești Era o fântână – de Elena Farago

Primăvara Primejdii dulci alcătuind sub gene,mi te ivești istovitor de dulcecu sânii bulbucați zvâcnind să culcepe ei sărutul lutului, alene. Te stingi încet din mine, iarăsub piept lovește-n caldarâm o mingeși ziua pe trotuare se prelinge,lăsând în urmă-i iz de primăvară. Alături de mocirlele uscateies pomii toți cu trunchiurile-n floareHei… zi cu soare-n zare, spune-mi …

Continuă să citești Primăvara – de Nichita Stănescu

Psalm de Paști Adrian Păunescu Ce bine mi-e a-ți recunoște Ștergarul alb de in la porți, Te-ai pregătit și tu de Paște, Hristos a înviat din morți. Pe mal de râu mai cântă broaște Și râul cântă-n contraforți, Reînviem și noi de Paște, Hristos a înviat din morți. A re-nvia, a te mai naște E …

Continuă să citești Adrian Păunescu – poezii de Paști

Dimineață de primăvară Început de primăvară. Câmpii, peste care gâlgâie întâiul astru, și ramuri palide, mișcându-se-n cer. Acuma dimineața sărută fereștile. Spun „viață”… și inima-mi bate deodată, grăbită ca o pasere plină de spaimă. Afară, noaptea de mart pălește cu-ncetul, și arbori și turnuri răsar. E ziuă și departe m-așteaptă lucrurile și oamenii, cu-nțelesul lor …

Continuă să citești Dimineață de primăvară – de Magda Isanos

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran TATA Când bătea în poartă Negustorul plânsul mă strângea de beregată: „Tată, Tată, vinde-mă pe mine dar nu vinde mielușeii, Tată, să nu-i dai să-i spânzure Călăul, să le …

Continuă să citești TATA – de Eusebiu Camilar

Primăvară După-atâta frig şi ceaţă Iar s-arată soarele. De-acum nu ne mai îngheaţă Nasul şi picioarele! Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi, Timpul cald s-apropie. Primăvara asta totuşi Nu-i decât o copie. Sub cerdac, pe lăuruscă, Cum trecură Babele, A ieşit un pui de muscă Să-şi usuce labele. Păsările migratoare Se re-ntorc din tropice. Gâzele …

Continuă să citești PRIMĂVARĂ – de George Topîrceanu

Scurtă despărțire Vă las în valea acestei stinse plângeri Orice sfârșit vestește-un început,- Mă duc eu primul sunt mai priceput, Să pun din vreme șeile pe îngeri. Zvântați cu zâmbet aripile plânse, V-aștept la grajdurile de zmarald,- Nu vă grăbiți, de-abia-i amiaz și cald Și eu v-aștept și chingile sunt strânse. Cînd veți veni-n amurg …

Continuă să citești Scurtă despărțire – de Teodor Pîcă