Zeul nopţii umblă pe stradă.E foarte afemeiat şi beţivan,Îl cheamă Stafie, Poveste, IvanŞi-l ţin felinarele să nu cadă. L-am întâlnit în grădina oraşuluiZăpăcit, cocoşat, de o cruntă paloare. Mirosea a infern, a candoareŞi semăna groază ca ochii ocnaşului. Fremătau crizantemele de spaimă,Îndrăgostiţii aveau impresia unei ample zădărnicii,Toţi vagabonzii meditau nemernicii.Numai luna era plină de îndrăsneală şi …










