Lăpușneanu

Unsprezece prunci cu mama lor
Dorm în fresca Slatinei fierbinte
Tatăl domn Pahomie monah
E de rând la candelele sfinte

Și-a lăsat coroană și veșmânt
Pe perete-n frescă să se zvânte
Și-a-mbrăcat un strai mai potrivit
Pe statura sa de oseminte

Pruncii în hlamide-au adormit
În isonul stranei la psaltire
Privegherea miezului de nopți
A trecut din rai în fericire

Fetele domnițe întrerup
Șirul bărbilor voievodale
Ce se pierd prin fumul de cântări
În soboare line și domoale.
Din antologia alcătuită de Mihai Rădulescu: „Acești mari poeți mici”

Alte poezii de Ioan Alexandru. Sau AICI.

Ioan Alexandru (născut Ion Șandor Janos la 25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj – decedat la 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) a fost poet, publicist, eseist și om politic român. A fost membru fondator și vicepreședinte al PNȚCD, deputat în legislatura 1990-1992 și senator PNȚCD de Arad în legislatura 1992-1996. În legislatura 1990-1992, Ioan Alexandru a fost membru în grupul de prietenie cu Polonia.