Nu-s vinovat faţă de ţara mea La ora când cobor, legat în fiare, să-mi ispăşesc osânda cea mai grea, cu fruntea-n slavă strig din închisoare: – Nu-s vinovat faţă de ţara mea. Nu-s vinovat că mai păstrez acasă pe-un raft, întâiul meu abecedar şi că mă-nchin când mă aşez la masă, cuviincios ca preotu-n altar. …

Continuă să citești Nu-s vinovat faţă de ţara mea – de Andrei Ciurunga

Meditaţie Vara şi-apucă zborul spre ţărmuri depărtate, Al toamnei dulce soare se pleacă la apus, Şi galbenele frunze, pe dealuri semănate, Simţiri deosebite în suflet mi-au adus. O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugând o rennoiesc! Câtă nemărginită pun ele depărtare Între cei din morminte şi acei ce doresc! Unde atâţi …

Continuă să citești Meditaţie – de Grigore Alexandrescu