Scurt pe 2 și 1/4: FIIND INVITATĂ SĂ INTERPRETEZE IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI ÎN DESCHIDEREA FESTIVITĂȚII PRILEJUITĂ DE MECIUL OFICIAL DE FOTBAL AL NAȚIONALEI NOASTRE CU CEA A ELVEȚIEI, ANDRA MĂRUȚĂ A INTERPRETAT DOAR DOUĂ STROFE – DIN CELE 4 OBLIGATORII – ALE INTERPRETĂRII VOCALE PRESCURTATE A IMNULUI. ȘI ASTA CU UNELE GREȘELI FĂCUTE LA CITIREA TEXTULUI CÂNTAT.

Să fim bine înțeleși: fotbalul este una – iar rezultatul naționalei României este unul deosebit (așteptat de o mulțime de ani) – pe când tratarea cu superficialitate / indolență a imnului național este alta. Iar aplicarea normei legale nu trebuie să fie facultativă, ci obligatorie și exemplară, indiferent de vinovăția cui s-ar putea să fie vorba. Mai ales atunci când este vorba de simbolurile naționale. Care, conform art. 12 din  Constituția României, sunt următoarele:

„(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.

(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.

(3) Imnul naţional al României este Deşteaptă-te române.

(4) Stema ţării şi sigiliul statului…”.

Simboluri naţionale ale statului român care reprezintă semnele distinctive ale acestuia, fiind o adevărată carte de identitate a sa.

De din vale de Rovine / Cântăm țară pentru tine!

Meritorie calificarea echipei de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal, care se va desfășura în 2024 în Germania. Despre ce a fost în lungul drum al acestei campanii victorioase, au scris mulți alții, care au făcut-o cu profesionalism. Și o să se mai scrie. Să sperăm că această izbândă de parcurs o să fie susținută prin prestații pe măsura potențialului dovedit până acum de naționala de fotbal a României. Ca să nu ne mulțumim – așa cum s-a întâmplat altădată – doar cu o simplă prezență la această prestigioasă competiție, asumându-ne nedorita postură de… ciucă a bătăilor!

Seara zilei de marți, 21 noiembrie 2023, a marcat prezența pe Arena Națională a unui numeros public. La ultimul meci din această campanie de calificare, în condițiile în care echipa națională era deja calificată – au luat parte circa 50.000 de spectatori, dornici să asiste la un meci memorabil, pe care și-l doreau încheiat cu o victorie (sau un meci nul / egal), care ar fi situat echipa României pe locul I în grupă, devansând echipa de fotbal a Elveției. Ceea ce ar fi dus echipa națională în urna a II-a la tragerea la sorți a grupelor (spre deosebire de cealaltă echipă, pe care un astfel de rezultat ar fi dus-o în urna a patra!), sporindu-i șansele de a întâlni în grupe adversari mai… accesibili.

Ceremonia a fost deschisă cu interpretarea de către Andra Măruță a imnului național al României, DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE. Ulterior, mulți oameni de presă și comentatori s-au referit la faptul că interpreta a folosit o… tabletă pentru a citi versurile imnului. Care ar putea fi motivele reale pentru care solista a recurs la acest procedeu, acum contează mai puțin. Sau chiar deloc.

Hai la fotbal cu grăbire / Să vă cânt dintr-o ochire!

Problema care a determinat acest demers al nostru este însă alta. Andra Măruță a interpretat doar…. două strofe din imnul național, din cele 4 (patru) care sunt obligatorii! Fapt care a trecut neobservat până acum, cu toată atenția unora dintre cei care s-au referit doar la… citirea versurilor de către solistă!

Problema arborării drapelului național și cea a intonării imnului național au fost reglementate prin LEGEA nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (adoptată la 16 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, pag. 1-7). Vezi AICI un exemplar din Monitorul Oficial invocat, spre care duce un link de pe site-ul Administrației Prezidențiale (pe care se află varianta oficială a imnului „DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!”). 

Potrivit articolului nr. 9 al legii, „Imnul național al României este „Deșteaptă-te române”, redat în anexa nr. 2. În interpretare vocală prescurtată, imnul național al României se intonează potrivit textului și partiturii prevăzute în anexa nr. 3.” La art. 10 sunt prevăzute situațiile în care se intonează imnul național, printre acestea, la lit. e) se precizează că imnul se interpretează și: „pe stadioane și alte baze sportive, cu ocazia desfășurării competițiilor sportive oficiale internaționale în care este reprezentată România;” Se mai face precizarea că „Imnul național al României se intonează vocal și se publică oficial numai în limba română” (cf. lege, art. 13).

În Capitolul IV al legii, la Dispoziții finale, se mai precizează:

• „Cetățenii sunt datori să manifeste respect față de drapelul și imnul național al României și să nu comită niciun act prin care s-ar aduce ofensă acestora” (art. 20);
• „La ceremoniile de arborare a drapelului, precum și la intonarea imnului național, cu prilejul solemnităților, asistența va sta în picioare, bărbații se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.” (art. 21).

Prin Legea nr. 176/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 550 din 20 iunie 2023), s-au adus modificări și completări la lege. La articolul 21 al legii, după alineatul 1 s-a introdus un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: „Pe toată durata intonării imnului naţional asistenţa va intona imnul sau va păstra tăcerea.”

În aplicarea prevederilor art. 22 din lege, guvernul a adoptat HOTĂRÂREA nr. 1.157 din 21 noiembrie 2001
pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 776 din 5 decembrie 2001), La Capitolul 2 al acesteia – Intonarea imnului naţional al României – la alin. (1) al art. 14, se precizează expres că:

• „În interpretare vocală prescurtată, imnul naţional al României se intonează potrivit textului şi partiturii stabilite de lege.” Adică, „potrivit textului și partiturii prevăzute în anexa 3” la lege. Ceea ce înseamnă că intonarea se reduce la strofele 1, 2, 4 şi 11 ale poeziei.

1. (prima strofă) Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
   În care te-adânciră barbarii de tirani
   Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
   La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
2. (strofa a doua) Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
   Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
   Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
   Triumfător în lupte, un nume de Traian.
3. (strofa a patra) Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
   Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
   Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
   Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.
4. (strofa a unsprezecea) Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
   Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
   Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
   Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ.

Actul normativ face vorbire și despre faptele care presupun nerespectarea / încălcarea unora din aceste prevederi, acestea constituind contravenții (cf. art. 24 alin. (1)-(2), art. 25), dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni.

De la mână pân-la gură / A ieșit o… tevatură!

Din audierea oricăreia dintre înregistrările de mai jos, prin comparație cu textul și partitura din Anexa nr. 3 la lege, rezultă fără putință de tăgadă că interpreta a alterat atât textul, cât și partitura primelor două strofe, singurele pe care le-a cântat (din cele 4 strofe „obligatorii” ale interpretării vocale prescurtate).

Andra s-a apărat cu dibăcie atunci când a fost acuzată de un internaut că ar fi greșit un vers din text,  când a rostit (conform textului aprobat): … croieşte-ţi altă soarte (ceea ce rima cu… moarte), susținând că a cântat „varianta oficială”, făcând trimitere la un site al Președinției României. Ceea ce, în speță, era corect.

În schimb, solista nu a mai respectat textul aprobat al imnului național, (invocat anterior – în apărare – prin trimiterea la site-ul Președinției), atunci când a rostit / cântat următoarele vorbe (ceea ce se poate auzi – fără putință de tăgadă – în fiecare dintre videoclipurile alăturate):

• „Că-n aste mâini mai curge…” – în loc de „Că-n aste mâni mai curge…”;
• „păstrăm cu fală-n lume” – în loc de „păstrăm cu fală–un nume”.

În ce privește partitura celor două strofe cântate, autenticitatea acestei susțineri poate să fie confirmată – sau… NU! – de către cunoscători, prin accesarea textului și partiturii la pag. 6-7 din Monitorul Oficial (Anexa nr. 3 la lege).

Videoclipul distribuit de ANDRA pe canalul său de YouTube: Andra – Imnul National la meciul Romania vs. Elvetia @ Arena Nationala

Breaking News: Continuând „săpăturile”, am descoperit că ANDRA Măruță mai interpretase Imnul României, așa cum s-a întâmplat cu ocazia prezentării publice de către Simona Halep a cupei câștigate (în vara anului 2019) la turneul de tenis de la Wimbledon. Cu ocazia acelei grandioase festivități, desfășurată pe Arena națională din capitală, deși acel prilej nu impunea interpretarea Imnului național, Andra Măruță – tocmită pentru a o face –  a cântat toate cele 4 (patru) strofe, distribuind acel moment pe canalul său de YouTube:

Iar anul trecut, la Otopeni, cu ocazia festivității de deschidere a Campionatului European de înot pentru juniori, ANDRA MĂRUȚĂ a interpretat Imnul României – în varianta vocală prescurtată (adică, strofele 1, 2, 4 și 11 ale textului), cu oarece înflorituri ale partiturii. Așa că nu se poate spune că interpreta nu știa despre ce este vorba! Doar că la meciul dintre selecționatele de fotbal ale României și Elveției solista a… zbârcit-o! Și toți tac mâlc! Ca și cum astfel de fapte nu ar trebui să fie cercetate, indiferent de notorietatea celor care sunt implicați.

N-am venit să dăm cu parul / Tocmai când se strânge darul!

În ce mă privește, cred că nu doar solista angajată pentru o asemenea prestație poartă responsabilitatea nerespectării legii. Desigur că și Andra Măruță poartă o parte din vină, nefiind la prima abatere în trunchierea imnului național, cum am dovedit-o în acest material (vezi textul și materialul video de mai jos). Pentru că nu cred că a obligat-o (alt)cineva să procedeze astfel. Principalii vinovați trebuie să fie căutați în Federația Română de Fotbal. Că prea li s-a urcat la cap că-s intangibili. Chiar dacă – de atâția ani – nu au făcut altceva acolo decât să ardă gazul de pomană. Faptul că părțile ar fi perfectat (sau anunțat) aranjamentul intervenit între ele cu doar o zi înaintea meciului, nu le scutește de răspundere pentru o gafă pe care trebuie să și-o asume. Și să răspundă pentru ea. Că prea se repetă astfel de încălcări ale legii și nu face nimeni nimic.

Și-am zis verde de cicoare / Nu e nimic nou sub soare!

Este cunoscut cazul cântărețului Marcel Pavel, cel care, în toamna anului 2011, a înlocuit anumite versuri ale imnului național, evitând să rostească numele (împăratului) Traian! În locul versurilor „Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume /Triumfător în lupte, un nume de Traian!”, Marcel Pavel a repetat ultima parte a primei strofe din imn, „Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă, / La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!” Prilej cu care Federația Română de Fotbal și Marcel Pavel au primit fiecare câte o amendă de câte 5000 de lei (maximum permis de lege), pentru intonarea imnului național cu un alt text. Persoane publice implicate în fenomenul fotbalistic, făceau atunci declarații… halucinogene, încercând să justifice această gafă impardonabilă:

• Dumitru Dragomir, șeful de atunci al L.P.F.: „Noi n-avem muzicieni la FRF, noi doar am comandat imnul. Nicăieri în lume nu se cântă tot imnul înainte de un meci. Nu cred că FRF a dat imnul cu notele muzicale. Versurile au fost aceleași, doar că au fost mai puține”;
• Gigi Becali: „Nu ne interesează câte versuri are imnul, noi vrem să se termine cat mai repede și să înceapă meciul”.

Ca să știm în ce lume trăim. Și cât de greu ne debarasăm de balcanisme, mai ales atunci când există vreun politician cu responsabilități importante în stat, care s-ar putea să se numească… Traian! Sau Mihai, sau Ștefan. Și dacă-i așa, poți modifica și imnul național după cum îți dictează interesul, care-i problema… După care, poate să facă oricine orice, pentru că răul deja a fost făcut.

Ce a cântat ANDRA MĂRUȚĂ în deschidere la meciul de fotbal cu selecționata Elveției (aceeași cântare în mai multe exemplare)

50.000 de voci au cântat alături de Andra „Deșteaptă-te, române!” Înregistrare distribuită de FRF TV, canalul oficial de YouTube al Federației Române de Fotbal.

_________________________________

Și o dedicație în ton cu vremurile pe care le trăim, pentru toți cei care au rezistat până aici.

Hakuna Matata (from The Lion King)

Expresia Hakuna Matata este în limba swahili și se traduce prin „nu există probleme”, sau „nu trebuie să îți faci griji”.