Femeia cafenie Femeia pe care la Brăila am iubit-o într-o cameră de hotel purta pantofi verzi din piele de șarpe și avea nasul turtit. Era o mulatră. Cum venise aici, habar n-am. părinții, bunicii purtaseră poate odată în nări un inel. Gura îi era ca o ventuză. Sânii fierbinți ca niște pâini. Ochii tulburi. Îmi …

Continuă să citești Femeia cafenie – de Constant Tonegaru