Motto: „Nimic nu generează mai rapid un comportament potrivit decât expunerea spre examinare publică.” – Neale Donald Walsch

Schiţă de portret a unui învăţământ bolnav

Ne aflăm într-o perioadă în care – aşa cum se consemnează în Raportul privind starea învăţământului superior în România – 2016 (publicat pe 22 iunie 2017) [1] – are loc o „evoluţie descrescătoare (sic!) a reţelei de învăţământ superior în ultimii patru ani, determinată în primul rând de scăderea numărului de universităţi şi facultăţi… . De altfel, în anul universitar 2015/2016 s-a înregistrat cea mai drastică scădere a numărului de facultăţi private (22 de facultăţi faţă de anul universitar anterior)”.

Câteva date din acest amplu Raport ne sunt necesare pentru a înţelege dimensiunile şi grozăvia manoperei pe care, într-un asemenea context, au pus-o în practică MIRCIA GUTĂU, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea şi conducerea Universităţii din Piteşti. Despre toate acestea, puţin mai jos.

Acest curs descrescător al instituţiilor de învăţământ superior din ultimii ani „este corelat cu tendinţele înregistrate la nivelul efectivelor de studenţi. Astfel, în ultimii şapte ani, efectivele de studenţi înscrişi în învăţământul superior de licenţă au scăzut la aproape jumătate, cu aproape un sfert în învăţământul superior de stat şi peste 80% în cel privat” (Raport, fila 4).

Referitor la Contextul demografic, în Raport se consemnează direct: „În ultimii ani, se constată evoluţii demografice negative în ceea ce priveşte populaţia rezidentă de vârste corespunzătoare învăţământului superior (19-23 de ani), înregistrându-se scăderi de până la 25 puncte procentuale între anii 2009 şi 2015. Evoluţia demografică reprezintă unul dintre factorii de context care influenţează fluctuaţia efectivelor de persoane înscrise în învăţământul superior” (Raport, fila 6).

Care-s cauzele generatoare ale acestei stări de fapt

Scăderea numărului de înmatriculări de la un an la altul a fost determinată de un complex de factori:
– ponderea mai redusă a absolvenţilor de liceu care au promovat examenul de bacalaureat;
– număr scăzut al celor care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori);
– scăderea demografică a populaţiei de vârstă teoretică de şcolarizare la nivelul universitar de studiu (19-23 ani).

Alte cauze care au condus la scăderea drastică a numărului de studenţi se referă la rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educaţional preuniversitar şi la fenomenul migraţiei externe, care afectează dimensiunea cohortei care poate să acceadă la acest nivel de studii.
De asemenea, accesul larg la învăţământul postliceal, care nu a mai fost condiţionat de promovarea examenului de bacalaureat, este un alt posibil factor care a influenţat scăderea efectivelor de studenţi. Comparativ cu învăţământul superior, acest nivel de învăţământ a înregistrat o creştere spectaculoasă, atrăgând de la un an la altul din ce în ce mai mulţi beneficiari: de la 55,5 mii persoane în anul şcolar 2009/2010 la 92,4 mii persoane în 2015/2016. Aşa ne explicăm presiunile pe care universităţile le-au pus pe factorul politic, pentru a-l determina să-i permită să organizeze şi acest tip de învăţământ! Ceea ce s-a şi întâmplat din anul 2015/2016, universităţile fără studenţi devenind un aspirator de absolvenţi de liceu fără bacalaureat, la o formă de învăţământ care – până atunci – funcţionase doar pe lângă învăţământul liceal!

Un alt indicator îl reprezintă durata medie de frecventare a învăţământului superior, care exprimă numărul (mediu) de ani de şcolarizare pe care îi frecventează o persoană de vârstă corespunzătoare acestui nivel de învăţământ (19-23 ani). La nivelul anului universitar 2015/2016, durata medie de frecventare a învăţământului superior a fost de 1,56 ani. Valoare care arată faptul că, în medie, o persoană din această grupă de vârstă rămâne înmatriculată într-un program de studii pe o perioadă extrem de redusă de timp.
Analiza numărului de absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă de la nivelul ultimilor ani evidenţiază o tendinţă generală şi accentuată de scădere a efectivelor, cu aproape 55% în 2014/2015 faţă de 2009/2010. Dacă în anul 2009/2010 numărul absolvenţilor a fost de 191.291, în anul 2014/2015 au absolvit doar 86.636!

Universitatea din Piteşti – parte a acestui întreg

Deşi îşi propune să devină „o instituţie de educaţie şi cercetare ştiinţifică modernă şi dinamică, bazată pe performanţă, competitivitate şi calitate, activă şi integrată în comunitatea locală, regională, naţională şi în Spaţiul European al Învăţământului Superior” (Carta universitară, aprobată de Senat în 25 martie 2013) [2], Universitatea din Piteşti este departe de atingerea acestei generoase viziuni. Chiar dacă şi-a stabilit misiunea de educaţie şi cercetare, obiectivele în vederea atigerii viziunii, precum şi normele pe care se fundamentează misiunea şi obiectivele asumate pentru atingerea acestora. O dovedesc fricţiunile existente între organismele unei conduceri bicefale, instituită prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011: Rectoratul şi Senatul [3].
În conformitate cu datele cuprinse în Raportul Rectorului privind starea universităţii-2016 [4], la 31 decembrie 2016, Universitatea din Piteşti avea un număr de 9.505 studenţi înmatriculaţi, din care doar 3.590 erau finanţaţi de la buget (Raport…, fila 5). Din aceeaşi sursă mai aflam că la concursul de admitere din sesiunile iulie şi septembrie 2016, au fost declaraţi admişi şi înmatriculaţi un număr de 2.135 de studenţi la licenţă, 1.331 la master şi 30 pentru doctorat (Raport, fila 25). Datele pentru anul universitar anterior – 2017/2018 – nu sunt diferite cu mult față de acestea.

Ce i-a adus anul 2017

La Universitatea din Piteşti, la încheierea perioadei de înmatriculare a primei sesiuni de admitere din 2017, din 3.355 de locuri disponibile la licenţă au fost înamtriculaţi 1.692 de candidaţi, iar la master s-au înmatriculat 510.

Pentru sesiunea de toamnă, la licenţă mai erau disponibile 1.663 de locuri (din care doar 51 cu subvenţie, 1.534 cu taxă, 27 pentru romi şi 38 pentru candidaţi din Republica Moldova), iar la master erau libere 2.090 (din care doar 219 pentru candidaţi români, cu subvenţie, 1.859 locuri cu taxă, 22 locuri pentru candidaţi romi). Pe site-ul universităţii erau publicate locurile rămase libere la licenţă [5] şi la master [6], cu precizarea facultăţilor/ secţiilor/ filialelor la care există locuri libere subvenţionate şi/sau doar cu taxă.

Este cunoscut faptul că Universitatea din Piteşti desfăşoară activităţi didactice în locaţiile din  Piteşti şi are filiale în oraşele Alexandria, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel şi Slatina.

Cum se mai simte filiala sa din Rm. Vâlcea

Nu prea bine nici ea. Din Tabelul nr. 1 (filele 77-80 din Raportul Rectorului) aflăm că în anul 2016, la filiala vâlceană a universităţii au absolvit Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Ştiinţe Sociale şi Psihologie, domeniul de licenţă Ştiinţe ale educaţiei, specializarea/profilul Psihologia învăţământului primar şi preşcolar un număr de 57 de studenţi, alţi 18 terminând Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte, domeniul de licenţă Limbă şi literatură, specializarea Română-Engleză.
Pentru anul universitar 2017-2018 – după prima sesiune – situaţia admiterii la filiala din Râmnicu Vâlcea (la studii universitare de licenţă) era următoarea:
– la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei…, domeniul de licenţă Ştiinţe ale educaţiei, specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar = 60 admişi pe tot atâtea locuri, dintre care un loc pentru romi[7]; din cele 60 de locuri doar 13 sunt subvenţionate, restul de 47 fiind cu taxă;

– la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei…, domeniul Ştiinţe administrative, specializarea Asistenţă managerială şi secretariat din 30 de locuri s-au ocupat doar… două [8], ambele cu taxă! Toate cele 28 de locuri rămase libere sunt, de asemenea, „locuri pentru candidaţi români, cu taxă”!

– la Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte, domeniul de licenţă Limbă şi literatură, specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura engleză s-au ocupat doar… 5 (cinci) locuri din 50. Toate celelalte 45 (patruzecişicinci) de locuri rămase libere sunt „locuri pentru candidaţi români, cu taxă”!
– la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept, domeniul de licenţă Administrarea afacerilor, specializarea Economia comerţului, turismului și serviciilor s-au ocupat doar… 4 (patru) locuri din 50, toate cu taxă. Toate celelalte 46 (patruzecişişase) de locuri rămase libere sunt „locuri pentru candidaţi români, cu taxă”!
– la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Drept, domeniul de licenţă Contabilitate, specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune s-a ocupat un singur loc, cu taxă (din 50)! Toate celelalte 49, cât reprezenta capacitatea de şcolarizare, sunt libere ca păsările cerului!
Pentru anul universitar 2017-2018 – după prima sesiune – situaţia admiterii (la studii universitare de master) la filiala din Râmnicu Vâlcea este următoarea:
– la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei…, domeniul de studii universitare de master Ştiinţe ale educaţiei, programul de studii Educaţie timpurie, au mai rămas libere 8 locuri din 20 [9], toate fiind „locuri pentru candidaţi români, cu taxă”! Din cei 12, 9 sunt înmatriculaţi la „cu taxă”! Din cele 20 de locuri alocate, doar 3 (trei) erau subvenţionate!
Iar ce s-a întâmplat după, nu schimbă datele de referință ale problemei.
Până la urmă, este o stare normală, care nu diferă de situaţia celorlalte filiale ale universităţii. Şi atunci, care-i mobilul demersului nostru jurnalistic/scriitoricesc!? Foarte simplu!

Care-i cuiul lui Pe(r)pelea

Pe vremea când tot leatul se dorea încununat cu diploma de absolvire a unor cursuri universitare, filiala vâlceană a universităţii piteştene a cunoscut şi momente mai bune. Pentru alergătorii după diplome era suficient… să facă ceva, indiferent ce facultate sau specializare. Chiar dacă respectivele hârtii nu le slujeau la nimic. Doar ca să ştie şi să moară dujmanii lor de ciudă!

Din anul 2003 filiala şi-a desfăşurat activitatea în diferite locaţii. Până în anul 2008, când persoane cu influenţă în spectrul politico-economic al timpului au făcut lobby, determinând guvernul minoritar liberalo-udemerist (având susţinere parlamentară a PSD-ului), să emită Hotărârea nr. 918/2008 privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru Universitatea din Piteşti [10].
Prin această hotărâre, publicată în Monitorul Oficial, nr. 176 din 28.08.2008, s-a aprobat transmiterea unei părţi a imobilului – construcţii în suprafaţă de 1,23 ha, şi teren în suprafaţă de 24 ha, situat în strada Ştirbei Vodă nr. 149, din administrarea Ministerului Apărării, în administrarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru Universitatea din Piteşti, „în scopul desfăşurării de activităţi de învăţămînt superior de către filiala din Râmnicu Vâlcea a acesteia”.
Conform prevederilor Hotărârii, „SPAŢIILE EXISTENTE în imobilul prevăzut la alineatul (1) SE REABILITEAZĂ ŞI SE MODERNIZEAZĂ în vederea desfăşurării procesului de învăţământ, IAR TERENURILE FĂRĂ CONSTRUCŢII SE UTILIZEAZĂ ÎN SCOPUL REALIZĂRII UNUI CAMPUS UNIVERSITAR PENTRU UN NUMĂR DE 6.000 DE STUDENŢI, care va cuprinde clădiri de locuit şi administrative, bază sportivă, cantină studenţească, obiective cu destinaţie socioculturală şi alte clădiri necesare pentru desfăşurarea procesului de învăţământ superior la standarde ridicate” (art.1 alin. (2))!
Din toate acestea câte s-a angajat să facă în acel imobil din Râmnicu Vâlcea (teren şi clădiri) Universitatea din Piteşti nu a făcut absolut nimic pentru filiala sa vâlceană! Mai mult decât atât, s-a ales praful şi pulberea de tot ce era acolo! Totul este într-o cruntă stare de paragină! Din anul 2008, de când a preluat în administrare aceste imobile (clădiri şi terenuri), cresc copaci în corpurile de clădire ale fostei unităţi militare de la Vlădeşti! (vezi fotografiile de mai jos).

Relaţia neprincipială dintre fudulie şi… masonerie

Iar filiala vâlceană a Universităţii din Piteşti, care a dus-o din rău în mai rău, a înmatriculat în anul universitar 2016-2017 mai puţin de… 50 (cincizeci!) de studenţi, la toate secţiile sale din Râmnic! La fel cum s-a întâmplat și în anul universitar trecut! Altfel spus, la această oră nu are aproape niciun fel de activitate universitară la Vâlcea [11]. Conform Tabelului sinoptic „Centralizare candidaţi înmatriculaţi în sesiunea iulie 2016 -licenţă”, la filiala vâlceană a univesităţii au fost înmatriculaţi:
– La Facultatea de Litere, specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura engleză s-au ocupat doar… 2 (două!) locuri din 50 (unul subvenţionat, celălalt cu taxă). Celelalte 48 (patruzecişiopt) de locuri au rămas libere! Ca păsările cerului!
– din cele 30 de locuri alocate pentru Informatică, nu a fost ocupat niciunul!

– la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Domeniul Ştiinţe administrative, din 30 de locuri s-au ocupat doar… 11 (din care două cu taxă);
– la Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Domeniul Ştiinţe ale educaţiei, specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar din 60 de locuri s-au ocupat 46 (din care 36 cu taxă). Coroborate cu datele reprezentând înscrierile din toamna aceluiaşi an, pentru o universitate cu asemenea… pretenţii, rezultă o situaţie de toată jena!
După dobândirea terenului şi clădirilor, în vara anului 2009 se părea că lucrurile intrau pe un făgaş de normalitate: „Am gândit să dăm o notă civilizată relaţiei cu primăria (din Râmnicu Vâlcea, n. n.) pentru a fi mulţumiţi cetăţenii Râmnicului. Consiliul de administraţie al Universităţii a aprobat încheierea unui protocol între municipalitate şi Universitatea din Piteşti prin care să fie cedată o parte din suprafaţa imobilului de la unitatea din Vlădeşti. Nu ştiu sigur despre ce suprafaţă este vorba pentru că nu am participat la întâlnirile cu reprezentanţii municipalităţii, dar cred este o suprafaţă extrafuncţională care nu afectează proiectul nostru de realizare a campusului universitar”, declara fostul prefect de Vâlcea, Mircea Perpelea, pe atunci profesor la universitatea piteşteană. Încă le umbla prin cap ideea realizării unui… campus.
Pe la sfârşitul anului 2013, acelaşi Mircea Perpelea, fost mahăr utecisto-comunist înainte de loviluţie, vâlcean cu „interese universitare” piteştene, (omul care-şi lăsase cuiul adânc înfipt în imobilul vâlcean primit în administrare de Universitatea din Piteşti), declara sfătos şi făcea… exact pe dos: „Suntem un grup de vâlceni interesaţi în revitalizarea acestei baze (fosta unitate militară, dată în folosinţă Universităţii din Piteşti, n. n.). Avem un proiect de excelenţă în învăţământ. Nu ştiu de niciun proiect al Primăriei în acest sens. Nu există niciun refuz al ministrului Educaţiei, pur şi simplu Primăria Râmnicu Vâlcea nu a dezvoltat niciun proiect de excelenţă educaţională care să fie propus ministrului Pricopie (ministrul de atunci al educaţiei, n. n.). Pe de altă parte, interesele primăriei se leagă mai mult de chestiuni edilitare, locuinţe şi chestiuni de acest gen. Nu, să nu amestecăm lucrurile. Proiectul nostru nu are legătură cu Conferinţa Mondială a Marilor Loji Masonice” [12]. Şi, masoni-nemasoni, tot nu s-a făcut… nimic!

Toţi primarii vâlceni au stat cu ochii pe acest imobil şi… nimic!

Rămas fără obiectul muncii din anul 2004, imobilul fostei unităţi militare (terenuri şi clădiri) a înmuiat inimile şi a umezit ochii tuturor primarilor municipiului vâlcean.
Prin mai multe hotărâri ale Consiliului Local (H.C.L. nr. 274/22.XII.2004; alte 3 hotărâri din 2009: H.C.L. nr. 60 din 26.II.2009, H.C.L. nr. 171 din 16.VI.2009, H.C.L. nr. 234 din 20.VIII.2009; H.C.L nr. 216 din 29.VIII.2011 şi H.C.L. nr. 279 din 146/20.XI.2012), prin demersuri repetate făcute de Consiliul judeţean şi Instituţia Prefectului – judeţul Vâlcea, s-a încercat tranşarea atribuirii acestuia în favoarea… comunităţii locale.
Atitudinea factorilor de decizie care s-au succedat la conducerea universităţii s-a schimbat în timp, fără existenţa unor explicaţii raţionale.
Dacă în şedinţa Consiliului local din 26 februarie 2009, MIRCIA GUTĂU, primarul de atunci, declara că va ataca în instanţă H.G.R. nr. 918/2008, solicitând anularea acesteia, în şedinţa din 16 iunie 2009 declara: „prin adresa înregistrată la Primărie sub nr. 19.436/2009, Universitatea din Piteşti ne-a comunicat acordul privind transmiterea integrală, către municipiu, a imobilului situat în strada Ştirbei Vodă nr. 149, având denumirea Poligonul Turnu Roşu, în suprafaţă de 120.538 m. p. şi construcţiile în suprafaţă de 991 m. p., având numărul cadastral 14.420 şi transmiterea parţială a imobilului din strada Ştirbei Vodă nr. 149, denumit Campus Universitar în suprafaţă de 20.547 m. p. şi construcţiile în suprafaţă de 1.965 m. p.”. Motiv pentru care, primarul Gutău mulţumea public Universităţii din Piteşti „pentru înţelegerea de care a dat dovadă pentru că la masa negocierilor s-a rezolvat foarte repede”, asigurând-o de întregul său respect, dând asigurări că vor „colabora în continuare pentru ca dumnealor să-şi amenajeze acolo un centru universitar… Vreau să mulţumesc pentru cele 14 hectare, într-o primă etapă, pe care ni le-au cedat şi urmează să promovăm hotărârea de guvern”. Totul părea definitiv bătut în cuie…
S-a elaborat şi un Proiect de Hotărâre pentru trecerea imobilelor – terenuri şi construcţiile aferente – din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Educaţiei… – Universitatea din Piteşti, în domeniul public al Municipiului Râmnicu Vâlcea şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Rm. Vâlcea de către guvernul prezidat de Emil Boc (cu Anexă şi Notă de fundamentare, din care aflam şi că se obţinuse „acordul Senatului Universităţii din Piteşti nr. 5.815/2009”) şi… gata! Din nou, cuiul lui Pe(r)pelea şi-a jucat rolul de… păzitor!
Cum s-a întâmplat şi-n anii următori, de fiecare dată când o nouă autoritate locală (primar şi consiliu local) îşi exprima voinţa de a menţine solicitarea de preluare în administrare a imobilelor descrise mai sus.
Începând cu hotărârea sa nr. 234/2009, la solicitarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Consiliul local a completat documentaţia aferentă proiectului de hotărâre de guvern, prevăzând că imobilele care urmau să-i fie transmise „vor fi destinate construirii de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, precum şi pentru realizarea unor obiective de utilitate publică, necesare comunităţii locale.”
Oscilantă a fost, în timp, şi poziţia Ministerului Apărării. Dacă iniţial, prin adresa de răspuns la adresa Primăriei cu nr. 31.939/03.09.2007 comunica faptul că „este de acord cu transmiterea imobilului în administrarea Consiliului Local al municipiului”, ulterior s-a sucit, agreând ideea transmiterii acestuia către Ministerul educaţiei.

Hocus-pocus, frec o lampă
Şi tot cei vechi ies la rampă!

Trecut-au anii, rând pe rând. MIRCIA GUTĂU se eliberează din prinsoare, candidează din nou pentru funcţia de primar şi – în lipsa unor opozanţi cu o susţinere politică serioasă – o şi ocupă. Venind cu toate planurile pe care interregnum-ul forţat în exercitarea funcţiei îl împiedicase să le pună-n undă. Care mai de care mai inedit. Şi cu o liotă de consiliei, care mai de care mai bine… pregătit.
Şi îşi face din nou planuri imobiliare pe terenul fostelor unităţi militare din Vlădeşti. Imediat după (re)alegere, în iulie 2016, şi-a exprimat intenţia ca terenurile nefolosite de Universitatea din Piteşti să intre în proprietatea municipalităţii. Urmând ca acolo, printre altele, să construiască locuinţe sociale: „Am fost împreună cu patru funcţionari din primărie la fosta unitate militară. E un dezastru acolo. Clădirea cea mare, care are zidul de 1,20, cred că e făcută antiatomic sau ceva, nu mai are geamuri, nu mai are uşi… Vom face demersuri să obţinem o hotărâre de guvern pentru terenul de acolo, în afară de terenul în suprafaţă de 2 hectare pe care îl avem noi. Sunt 20 de hectare, iar cei de la Facultate nu administrează decât un corp de clădire… De restul nu au nevoie. Sunt convins că vom găsi înţelegere ca acel teren să fie cedat primăriei” [13].
Peste doar câteva zile, în urma participării la o reuniune a Asociaţiei primarilor de municipii din România, Gutău îşi schimbă poziţia, optând pentru realizarea unui… parc în acel spaţiu, în eventualitatea redobândirii lui! De care vâlcenii ar avea neapărată nevoie [14]!

Nici schimbarea macazului, din toamna târzie a anului 2016, prin încercarea de a obţine o atitudine favorabilă planurilor sale edilitare din partea Ministerului Apărării Naţionale nu a dat roade, acesta condiţionând acordul său pentru a pune terenul fostei unităţi militare de la Vlădeşti la dispoziţia Primăriei Râmnicu Vâlcea de realizarea acolo a unui centru chinologic, investiţie de câteva milioane de euro. Enervat la culme, dl Mircia Gutău a anunţat că renunţă la acel teren, avertizându-i pe cei de la M.Ap.N. că nu va mai închide ochii în faţa dezastrului ecologic de la fosta unitate militară şi va începe să dea amenzi pentru mizeria şi neregulile constatate acolo [15].

Şi – din nou – a pus tunurile pe Universitatea din Piteşti!

Scurtătura de pe drumul de la vorbe la fapte

Presiunile crescânde puse de consilierul Anton Miţaru pe responsabilii Universităţii, cărora le-a cerut achitarea decontului pentru toate neregulile de la filiala vâlceană a acesteia, s-au copt şi au început să dea roade. Factorii de decizie ai acesteia, confruntaţi cu un potop de ameninţări cu amenzi, şi-au reconsiderat atitudinea şi au început să caute soluţii fezabile în vederea găsirii unei ieşiri rezonabile din această afacere păguboasă pentru ei. Şi, subit, au redevenit… concilianţi!
Astfel că, rând pe rând, se aprobă „remedierea problemelor semnalate de ISU… în sensul înlocuirii unor corpuri de iluminat” (în şedinţa din 26 septembrie 2016), încheierea unui contract cu o firmă specializată pentru conectarea sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare şi intervenţie, controlul accesului în incinta instituţiei prin personal şi monitorizare video precum şi mentenanţa acestor sisteme, pentru filiala din rm. Vâlcea a universităţii” (pe 2 noiembrie 2016). Prin hotărârea din 14 martie 2017 s-a aprobat „executarea de lucrări de toaletare a spaţiului verde în zona campusului din Rm. Vâlcea.”

În şedinţa din 11 ianuarie 2017, Consiliul de administraţie al universităţii a abordat şi spinoasa problemă a găsirii unei soluţii în vederea resuscitării filialei sale vâlcene, dispunând: „se va analiza posibilitatea negocierii cu Primăria Rm. Vâlcea a unui schimb de spaţiu pentru filiala universităţii în sensul obţinerii unei locaţii cu acces pentru transportul local, cantină, cămin, teren de sport.”

În şedinţa din 31 mai 2017, Consiliul a aprobat «„Memoriul justificativ”, care stă la baza demarării procedurilor vizând relocarea activităţilor Centrului Universitar Rm. Vâlcea, filială a Universităţii din Piteşti, de la fosta unitate militară… în municipiul Rm. Vâlcea, la Liceul Tehnologic Oltchim»!!! Nici mai mult, nici mai puţin! Consiliul de administraţie al universităţii, de conivenţă cu conducerea administrativă a primăriei din Rm. Vâlcea, condiţiona acordul său pentru eliberarea imobilului din strada Ştirbei Vodă nr. 149, (imobil asupra căruia avea doar un drept de folosinţă, condiţionat de îndeplinirea unor obligaţii!) de realizarea unui schimb, indicând şi locaţia care pretindea să-i fie cedată!
În şedinţa Consiliului de administraţie din 28 iunie 2017 a fost prezentată „Hotărârea Consiliului Local al municipiului Rm. Vâlcea privind demersurile necesare pentru promovarea proiectelor de Hotărâri de Guvern privind preluarea unor imobile şi terenuri aferente domeniului public al statului”[16]. Dezlegarea misterului care se ascunde sub aceste cuvinte, puţin mai jos.

Între timp, confruntat cu problemele reale ale diminuării drastice a bazei de recrutare a viitorilor tăietori de frunză universitară (galbenă uscată…!), consiliul aviza „intrarea în lichidare, începând cu anul universitar 2017-2018 a programelor de studii care se desfăşoară în cadrul universităţii astfel cum au fost propuse de conducerile facultăţilor din structură precum şi programele de studii care nu vor fi şcolarizate în anul universitar 2017-2018” (pct. 14 al Hotărârii C.A. din 14 iunie 2017); iar în şedinţa sa din 17 mai 2017, Consiliul propunea Senatului ca „domenii fundamentale de studii” în cadrul universităţii doar: „Chimia, Biologia, Matematica, Limba şi literatura română, Drept şi Istorie”. Şi exercita presiuni asupra acelor studenţi care nu-şi achitaseră tranşa a doua din taxa de studii (deşi le prelungise termenul limită de la 19 decembrie 2016 până la 17 ianuarie 2017), suspendându-le calitatea de student, stabilind condiţiile redobândirii acesteia de către restanţieri.
Confruntaţi cu spectrul desfiinţării multora dintre posturile aducătoare de venituri, Consiliul a aprobat demararea acţiunii de dobândire a autorizării de funcţionare provizorie a unui Colegiu Terţiar Nonuniversitar, stabilind ca termen pentru începerea acestor proceduri data de 15 februarie 2017 (Hotărârea C. A. din 11 ianuarie 2017).

Alături de CHIRLEŞAN, mai timid, intră-n horă şi DIACONU

Cea care, în calitate de Preşedintă a Senatului, prin art. 1 al Hotărârii nr. 163/22 mai 2017, dispunea „închiderea funcţionăriii programului de studii de licenţă Drept (Râmnicu Vâlcea)… din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Drept, ca urmare a faptului că nu au mai fost înregistrate cereri de înmatriculare”! În acelaşi cadru – aşa cum rezultă din procesul-verbal de şedinţă – au fost aprobate şi repartizate locurile/granturile de studiu atribuite universităţii – prin adresa MEN nr. 123 GP / 07 aprilie 2017 – pentru programele universitare de licenţă şi de master în anul universitar 2017-2018. Pentru filiala vâlceană s-au repartizat: 12 locuri – pentru programul de studii Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar (dintre care unul pentru romi); 0 (zero) locuri pentru programul Asistenţă managerială şi secretariat. La master, programului Educaţie timpurie i s-au alocat 3 (trei) locuri bugetate.
În şedinţa Senatului din 19 iunie 2017 – aşa cum rezultă din procesul-verbal – s-au aprobat taxele de şcolarizare pentru anul universitar 2017-2018 (revizuite prin hotărârea din 13 iulie 2017).

Pentru locurile cu taxă de la Râmnicu Vâlcea, cuantumul anual al acesteia s-a stabilit astfel:

– la programele de licenţă: 2.900 lei la Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Asistenţă managerială şi secretariat, Limba şi literatura română – limba şi literatura engleză;
– la programele de masterat: 2.900 lei pentru Educaţie timpurie, Tendinţe actuale ale limbii şi literaturii române.

Acestora li se adaugă alte taxe, precum:
– studenţii care urmează programele de studii psihopedagice de 30 credite de extensie de Nivel I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică – monospecializare = 1.400 lei; – cei de la Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică – dublă specializare – se plătesc 1.560 lei;

– absolvenţii de studii universitare care urmează programul de studii psihopedagogice de 30 credite de extensie pentru Nivelul I (iniţial) de certificare pentru profesia didactică -monospecializare, în regim postuniversitar – plătesc 1.420 lei;
– masteranzii care urmează programul de studii psihopedagogice de 30 credite de extensie pentru Nivelul II de certificare pentru profesia didactică -monospecializare, în regim postuniversitar – plătesc 1.200 lei; etc. etc.

Printre alte taxe percepute în viitorul an universitar:
– Taxă de înscriere concurs admitere / Taxă înmatriculare în anul I = 100 lei /100 lei;
– Taxă an de graţie (an refacere) = 180 lei înscriere şi 35 lei pt. fiecare p. c. nepromovat;

– Prima reînmatriculare = 200 lei;
– A doua reînmatriculare = 480 lei;
– A treia reînmatriculare = 720 lei;
– Eliberare copii acte din arhivă = 12 lei/pagina;

– Taxa de transfer de la Universitatea din Piteşti la alte universităţi = 200 lei;

– Înmatriculare prin transfer pentru studenţii care vin la Universitatea din Piteşti = 100 lei;

– Taxă întrerupere studii la cerere (pentru studenţii „cu taxă” şi „fără taxă”) = 240 lei;

– Repetarea examenului de finalizare a studiilor de licenţă/diplomă/master = 480 lei;

– Duplicat diploma / certificat = 360 lei;
– Duplicat foaie matricolă/supliment la diplomă = 120 lei;

– Duplicat adeverință de finalizare a studiilor = 120 lei;

– Duplicat carnet de student = 50 lei;

– Taxă de confirmare a autenticităţii foii matricole/suplimentului la diplomă = 50 lei;

– Taxă de arhivare pentru absolvenţii care nu au ridicat actele studii în maxim doi ani de la susţinerea examenului de finalizare = 240 lei.

Am insistat prezentând atâtea taxe, cu speranţa că, dincolo de cel de-al doisprezecelea ceas, va realiza şi primarul Mircia Gutău cât de „gratuit” este învăţământul universitar pe care-l vrea adus în buricul târgului vâlcean reşedinţă de judeţ. Şi asta prin desfiinţarea – doar din dorința lui și a ciracilor care îl susțin necondiționat – unui liceu viabil.

P. S.: Acest material – elaborat în anul 2017, actualizat la nivelul derulării evenimentelor care s-au petrecut în anul următor – s-a dorit să fie o Scrisoare deschisă, care urma să fie adresată mai marilor de atunci ai zilei. Numai că, realizând din derularea faptelor care priveau Liceul „Oltchim”, că interesele celor implicați în desființarea cu orice preț a acestuia erau atât de mari, iar sforile de care erau agățate toate acestea duceau atât de sus, am renunțat să o mai fac publică. Pentru că totul ar fi fost zadarnic, într-o țară (!?) în care nu se mai putea / poate vorbi de existența statului de drept, în care fiecare lotru mai de soi își desfășoară la lumina zilei activitatea infracțională; nu de puține ori făcând-o chiar sub oblăduirea / protecția instituțiilor care ar trebui să apere statul de astfel de răufăcători versați.

Oricum ar fi, riscul pe care mi l-am asumat, publicând  zeci și zeci de articole referitoare la acest subiect fierbinte, era mare. Dar am făcut-o în cunoștință de cauză, asumându-mi-l fără niciun fel de ezitare. Devoalând fapte și făptuitori implicați în toate manoperele mârșave care s-au întâmplat în această speță: de la primar, consilieri locali, prefecți, conducerile Inspectoratului Școlar Județean Vâlcea și C.A.-ul acestuia, la miniștri ai educației și alte persoane „binevoitoare” din ministerul de resort, de la conducerea interesată a UPIT (rector, prorectori implicați, C. A., Senat etc.), la politicieni mai mici sau mai mari, structuri de conducere ale sindicatelor din educație – reprezentative la nivel național (care – în tot acest timp – n-au mișcat decât… vorbe; și alea de clacă sau de ocară). C-așa-i sindicalismul de cumetrie, care se încuscrește de bună voie – dar nu degeaba – cu interesele patronale (în speță, cu acelea ale statului atotputernic).

Materialul conține numeroase informații noi și o prezentare sistematică / cronologică a unora din cele care s-au mai vânturat prin spațiul public. El este menit să contureze o imagine de ansamblu a acestui rapt notoriu și să-i înfățișeze pe făptuitorii săi în toată urâțenia lor morală. O dată treaba terminată, cele două părți ale acestui articol se vor alătura materialului referitor la problematica desființării acestui liceu, contopindu-se cu celelalte materiale – texte și fotografii – care constituie corpul a trei volume (însumând peste 1.000 de pagini). Care stau să răsară de sub tipar în această primăvară.

Până atunci, o să mai dăm o raită – documentată fotografic adecvat – prin Clădirea laboratoarelor din (fostul) liceu. Ca să aveam suficiente dovezi despre jaful generalizat, datorat prăduirii bunurilor care erau proprietatea liceului, petrecut în vara-toamna anului 2018. Și o să ne amintim și despre scâncetele scoase – în iunie 2017 – de către d-na BICĂ Andra, inspectorul școlar general de atunci, în cadrul unei întâlniri de taină a acesteia cu persoanele care conduceau liceele tehnologice din urbe. Cărora le-a oferit șansa de a alege ce urma să preia fiecare din stârvul (teoretic) muribund – dar încă netranșat legal – al Liceului „Oltchim”! Conclav la care, ca urmare a unor informații care mi-au parvenit pe surse, am participat și eu. Persoane care nu s-au dat în lături de la o astfel de… ofertă generoasă. Propunere îmbrățișată cu entuziasm și de către conducerea de atunci a L. T. „H. Coandă” din municipiu; liceu care nu își putea imagina atunci – că peste doar câteva luni – se va afla pe post de nouă… victimă, supusă vivisecției de către colegii lui de breaslă! C-așa-i în viață, nu întotdeauna este (doar) pentru cine se pregătește! O zicere care li se potrivește de minune tuturor celor implicați în astfel de manopere murdare: mai binele este dușmanul binelui!

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE!

– Va urma –

TIBERIU M. PANĂ

____________________________________

[1] Raport privind starea învățământului superior în România – 2016, la link-ul:                         https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2017/transparenta/Stare_sup%20%202016.pdf

Vezi şi studiul Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE la link-ul: http://cursdeguvernare.ro/alarma-pe-capitalul-uman-creste-numarul-tinerilor-care-nici-nu-se-angajeaza-si-nici-nu-invata-o-comparatie-cu-tarile-ue.html

[2] Raportul Senatului Universităţii din Piteşti privind activitatea desfăşurată în mandatul 2012-2016, la link-ul: file:///C:/Users/Tiberiu/Downloads/Raport%20de%20activitate%20Senatul%20UPIT%202012-2016.pdf

[3] Ibidem. „Senatul a aprobat constituirea a două comisii de control a activităţii desfăşurate în coordonarea Prorectorului pentru colaborare internaţională şi politici de informatizare şi a Prorectorului pentru Calitatea învăţământului. Ca urmare a aprobării rapoartele comisiilor de control de către Senat, structurile controlate trebuiau să întocmească un plan de măsuri, cu termene precise şi cu responsabili cu ducerea la îndeplinire a celor constatate. Planul nu a fost prezentat comisiilor de control.

La începutul lunii februarie 2013 a fost întocmită Procedura de monitorizare şi control a Consiliului de Administraţie, a Rectorului şi a conducerii executive de către Senatul UPIT. Documentul nu a mai fost supus aprobării Senatului.”

[4] Raportul Rectorului privind starea universităţii – 2016, la link-ul:             https://www.upit.ro/_document/13086/raport_privind_starea_universitatii-anul_2016.pdf

[5] LOCURI LIBERE PENTRU LICENȚĂ – SEPTEMBRIE 2017: https://www.upit.ro/_document/21736/upit-locuri_ramase_libere_la_admitere_pentru_sesiunea_septembrie_2017-licenta.pdf

[6] LOCURI LIBERE MASTER- SEPTEMBRIE 2017: https://www.upit.ro/_document/21739/upit-locuri_ramase_libere_la_admitere_pentru_sesiunea_septembrie_2017-master.pdf

[7] https://www.upit.ro/_document/21616/pipp_valcea_rezultate_finale_admitere.pdf

[8] https://www.upit.ro/_document/21620/ams_valcea_rezultate_finale_admitere.pdf

[9] https://www.upit.ro/_document/21631/et_valcea_rezultate_finale_admitere.pdf

[10] Presa locală consemna: «Se pare că în spatele acestei „afaceri” ar sta guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi fostul prefect Mircea Perpelea (pe atunci profesor la Universitatea din Piteşti). Încă înainte de a se transmite terenul şi clădirile de la Vlădeşti Universităţii Piteşti, şeful de la BNR „intuia” ideea de a se construi la Vâlcea un centru universitar pe domeniul financiar-bancar.» Vezi, printre altele, articolul Primarul Gutău stă la mâna premierului Boc, la link-ul: http://ziaruldevalcea.ro/2009/03/01/primarul-gutau-sta-la-mana/

[11] Pentru ÎNSCRIERI ADMITERE SEPTEMBRIE 2016 STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ, vezi link-ul: https://www.upit.ro/_document/10216/inscrieri_licenta_11.09.2016.pdf

Pentru ÎNSCRIERI SESIUNEA SEPTEMBRIE 2016 STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT, la link: https://www.upit.ro/_document/10217/inscrieri_master_11.09.2016.pdf

[12] Vezi articolul Guăau a luat gratis 14 hectare de teren de la Universitatea din Piteşti, la link-ul: http://www.sitevechi.impactreal.ro/Gutau-a-luat-gratis-14-hectare-de-teren-de-la-Universitatea-din-Pitesti.html

Vezi şi articolul  Frâncu încearcă să preia terenul unităţii militare din Vlădeşti, la link-ul: https://www.voceavalcii.ro/18685-francu-incearca-sa-preia-terenul-unitatii-militare-din-vladesti.html

[13] La link: http://saptamana.net/articol/10215-gutau-solicita-din-nou-terenurile-um-vladesti

[14] „Am vorbit deja cu domnul Anton Miţaru (consilier de taină, eminenţa cenuşie a primarului în derularea acestor negocieri, n. n.) să facem demersuri pentru a prelua terenul de la fosta unitate militară de la Vlădeşti. Universitatea din Piteşti ţine cursuri doar într-o clădire. Restul proprietăţii este într-o paragină greu de imaginat. Urmează să avem discuţii cu conducerea Universităţii din Piteşti, care ar vrea să facă un campus în zonă. Atunci, n-ar mai merge să facem noi locuinţe sociale, ci un parc. Vom face şi o dezbatere publică pe această temă. În plus, în exerciţiul financiar 2016-2020, există foarte multe fonduri de la Uniunea Europeană pentru parcuri. Eu cred că n-ar fi rău ca vâlcenii să aibă încă un parc”, la link-ul: https://www.voceavalcii.ro/37784-vezi-ce-planuri-are-primarul-gutau-cu-unitatea-militara-de-la-vladesti.html

[15] Vezi articolul Despre ipocrizia Armatei Române şi Spitalul de Căţei din Râmnicu Vâlcea de la link-ul: http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=27422

Şi materialul Video de la link-ul: http://vtv.ro/conditii-exagerate-pentru-preluarea-terenului-de-la-vladesti/

[16] Hotărârile Consiliului de administraţie din data de 28.06.2017, Fila 4, la link-ul: https://www.upit.ro/_document/19212/hca_28.06.2017.pdf

_______________________________

Sarmalele reci – Prostia la putere (Original)

Vama Veche – Hotel Cișmigiu

Timpuri Noi – Emigrant USA

Omu Gnom feat. Mihnea Blidariu – Lux (Videoclip Oficial)