Studiu de caz: Tunegaru Magda-Cristina – cârtitoare sau… reformatoare!? (I)

 

Motto: Nimeni nu a murit datorită expunerii timp îndelungat la educaţie. – Robert M. Hensel

În perioada recluziunii domiciliare – din motive exclusiv… pandemice, nu de altă natură (!) – am remarcat reapariția pe scena publică a unui personaj din tagma „didactică”. Acesta îmi mai trezise interesul prin anul 2017, când se manifestase public (extrem de vocal)… antisistem. Este vorba de apariția pitorească (la posturile TV naționale) a d-rei/d-nei prof. Tunegaru Magda-Cristina. Cea care, de la înălțimea inaccesibilă pentru vulg a studiourilor TV, exprimă gânduri despre cum ar trebui să arate sistemul educațional național. Pentru că doar ea – și încă vreo doi-trei mercenari de școală nouă – știu și ne spun cum ar trebui reformată din temelii educația! Unii dintre acești… guru, fiind proaspeți absolvenți de liceu. Primiți cu brațele deschise de televiziuni aflate în pierdere de viteză, pentru a-i iscodi în văzul și auzul lumii despre… ce și cum trebuie făcut cu școala! Ca nu cumva să o lăsăm doar pe mâinile celor care se pricep!

O astfel de apariție televizionistică a d-rei Tunegaru pe DIGI24 Tv – în seara zilei de 13 iulie a. c. – mi-a prilejuit postarea (pe pagina mea de Facebook) a textului de mai jos:

„13 iulie 2020: Să nu-mi spuneți că n-o știți!
Este cea mai guralivă făptură, cea mai mediatizată în ultimul timp, cu răspunsuri la îndemână pentru toate problemele cu care se confruntă învățământul preuniversitar românesc.
Este profesor de limba română, pricepută la toate cele… Le știe, de n-ai văzut!
Știe totul despre elevi, despre profesori, despre colectivele didactice, da’ ce nu știe!
Și dă pe goarnă și ce nu știe!
O face cu aplombul deschizătorilor de drumuri, de pârtii, de școli de gândire etc.
Nu se sfiește să atace la baionetă (ca să cacofonim și noi puțin…), alegându-și cu grijă… țintele!
Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, text
Despre moderatorul… Păcăliceanu – de la DIGI24 – ce poți să spui!? Superficial, închipuit cât cuprinde, făcând din țânțar armăsar, trăind cu impresia – pe care vrea s-o lase și privitorilor – c-ar fi descoperit… apa călâie! Ce să mai… nimeni nu mai e ca el!
Când aste două valori naționale își întâlnesc destinele televizioniste, spectacolul este asigurat!
Păcat că l-ați pierdut pe cel din seara asta (de 13 iulie 2020, n. n). Cine știe, poate în reluare, c-ar fi păcat să scăpați acest spectacol al… vieții lor!
Despre „fătucă” – pe care am… citit-o de câțiva anișori – am să revin cu un material mai amplu.”

Și am căutat în cutiuța cu amintiri, resuscitând acest articol care se repauza voit acolo, de prin anul 2017. Pe când d-ra Tunegaru a avut alte ieșiri la rampă, luptându-se cu toți și cu toate… doar ca să ne fie nouă bine. Un fel de Tudor Vladimirescu cu fustă… De fapt, o Tudora ot Huși!

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, textTunegaru Magda-Cristina

Grea e viaţa prin străini, ca floarea prin mărăcini!

A fost suficientă lansarea pe pagina-i de Facebook a unei postări personale alarmante, că întreaga suflare feisbucistă s-a animat subit. Urmată de preluarea şi politizarea aproape instantanee a temei de către o mass-media dornică de subiecte de scandal. Fiecare poziţionându-se nu în funcţie de obligaţia deontologică de a afla şi difuza adevărul, ci în funcţie de relaţia cu mai marii momentului politic. Este vorba de mesajul prin care d-ra Tunegaru M. Magda Cristina a difuzat în eter vestea că a fost concediată, rămânând fără postul didactic pe care îl ocupa în Bucureşti, la Şcoala gimnazială nr. 95, pe un număr de 12 ore dintr-un post de limba şi literatura română.

Originară din Huşi, judeţul Vaslui, absolventa cu dublă specializare (Limba şi literatura română – Limba şi literatura engleză) şi-a încercat iniţial norocul în dulcele târg al Ieşilor, în anul 2009. Nota obţinută atunci la examenul de titularizare a fost 7,55, având o medie de departajare de 8,945[1], care au dus-o într-o comună din judeţul natal, unde n-a adăstat prea mult, având aspiraţii mult mai înalte (într-un articol autobiografic, publicat în 2015, scria: „La sfârşitul anului şcolar, am fugit, părăsind şcoala şi judeţul pentru un loc mai bun din ţară, lăsând copiii şi profesorii din Vaslui victime ale sistemului social şi educaţional”). Anul următor o găseşte bătând la porţile capitalei, apărând în Lista candidaţilor repartizaţi prin suplinire în MUNICIPIUL BUCUREŞTI, rezultate concurs titularizare 2010 (având Codul post repartizat – B 4916 şi Nota la disciplina de examen = 7,75).[2] Apare şi în listele suplinitorilor din anii următori, fără a interveni mutaţii semnificative. În anul 2012 era profesor suplinitor la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 195, Sector 3, Bucureşti.
În Lista candidaţilor pentru şedinţa publică din 29.08.2013 (cu note din 2011 şi/sau 2012) figurează cu nota 9,20 obţinută în anul 2011.[3] Mai apare în 2016, când avea 5 ani vechime, iar între timp susţinuse examenul de definitivare în învăţământ, obţinând nota 7,05[4] (definitivarea se obţine cu media minimă 7,00).

Precum mulţi alţii, tânăra profesoară, care a început să deprindă alfabetul meseriei didactice într-o şcoală din lumea sordidă a satului vasluian (pe care l-a şi părăsit cu grăbire, cu toată nevoia de carte şi profesionalism a copiilor de acolo), a avut ocazia să constate care sunt unele din tarele sistemului educaţional românesc. Le-a exprimat coerent în scris, într-un lung şir de articole vituperante, publicate pe site-uri vigilente, taxând nerealizările reale sau închipuite ale sistemului educaţional preuniversitar[5]. Apăsând adesea prea mult pe latura subiectivă, insistând asupra unor aspecte care nu au grad suficient de generalizare, d-ra Tunegaru şi-a făcut astfel cunoscute poziţia şi numele. Militantismul dânsei s-a manifestat şi prin spiritul polemic adoptat faţă de acte şi/sau atitudini ale unor personalităţi politice (precum Gabriela Firea, primarul municipiului Bucureşti, Carmen Dan, pe când era ministru de interne, miniştri ai educaţiei etc.), sau culturale (precum Nicolae Manolescu).

Povestea văcarului care s-a supărat pe s(t)at

Până acum câteva zile, când a postat pe un site de socializare vestea că a fost… concediată! Ştire preluată cu viteza luminii de toţi cei interesaţi, asezonată cu oarece conotaţii politice, unii jurnalişti considerând măsura concedierii drept un gest de răzbunare din partea d-nei Firea, (pentru afrontul pe care tânăra i l-ar fi adus în ianuarie a. c. (2017, n.n.), când a considerat că d-na primar se amesteca în treburile şcolii, dispunând ca profesorii să nu pună absenţe elevilor care lipseau/întârziau la ore[6]). Drept urmare, d-na primar a fost supusă tirului nemilos al sarcasmului postacilor înfuriaţi.

De fapt, nu era decât o manoperă subtilă, asezonată cu o doză suficientă de dezinformare din partea d-rei care, folosind tehnici clasice de manipulare, s-a plâns public că a fost concediată, fără niciun fel de avertisment/preaviz: „Nu m-au inspectat, n-a venit nimeni să mă vadă la ore, să se intereseze de progresele elevilor mei, dar mă dau afară! Fără să întrebe părinţii sau elevii, fără să mă anunţe măcar, un funcţionar al inspectoratului a alocat din pix orele mele altui profesor. Şi m-am trezit scoasă din şcoală. Da, pot să facă asta în sistemul public în anul 2017”. Pentru că a continuat în acelaşi fel, merită să continuăm citarea: „Nu mă interesează locul de muncă în sine; ca profesor cu nota 9.67 la titularizare (de fapt, a obţinut nota 9,65, n. n.)*… pot să găsesc oriunde un loc într-o şcoală publică sau privată. Dar eu am lucrat alături de elevii mei atât de frumos, am investit emoţional, am luptat şi am muncit pentru progrese uimitoare, neaşteptate care au surprins şcoala întreagă. Nu îi pot lăsa să regreseze, să piardă totul. E o responsabilitate pe care vreau să o duc până la capăt. Şi totuşi, nimic din toate astea nu are vreo relevanţă pentru inspectorat. Interesul elevilor e călcat în picioare. Nu vor decât să scape de mine, profesorul care vrea să schimbe sistemul de la bază”, a mai scris Cristina Tunegaru, pe pagina sa de socializare. Nimic din toate aceste rezultate deosebite nu a mişcat inspectoratul şcolar, care calcă astfel în picioare „interesul elevilor”, instituţia tutelară neavând alt obiectiv decât „… să scape de mine, profesorul care vrea să schimbe sistemul de la bază”.

Cum să nu-ţi vină să-i plângi de milă, să nu-i sari (formal, desigur) în ajutor, dacă nu aveai „cheia” personală care determinase lamentaţia publică interesată a profesoarei!? Cârduri de postaci, foarte activi pe toate site-urile, mai-mai să se înece în valurile de indignare (auto)produsă de nedreptatea – stigătoare la cer – pe care o suferise „biata” profesoară: deja dată afară din şcoală (ca urmare a manoperelor subversive ale răzbunătoarei Gabi Firea), fără să constate nimeni că ar fi incompetentă, călcându-se în picioare… interesul superior al copiilor; răsplătindu-i-se astfel rezultatele deosebite obţinute cu elevii săi de la Şcoala Gimnazială nr. 95 din capitală.

Fă-mă, mamă, cu noroc şi aruncă-mă în foc!

Toate bune şi frumoase, numai că sunt necesare câteva explicaţii tehnice, fără de care – marea majoritate a cititorilor de bună credinţă – ar bănănăi nedumeriţi într-o mare de informaţii incoerente şi contradictorii. Cu atât mai necesare cu cât sistemul educaţional are atât de multe norme, încât nici slujitorii săi nu se descurcă într-un asemenea hăţiş.

Începem prin a defini statutul profesional actual (din anul școlar 2016-2017, n. n.) al d-rei profesoare Tunegaru: profesoară suplinitoare, are un contract individual de muncă încheiat cu directorul şcolii nr. 95 pe o perioadă determinată, valabil până la 31 august 2017 (adică până la sfârşitul anului şcolar), timp în care – conform Legii educaţiei naţionale – beneficiază de toate avantajele/ dezavantajele pe care le are orice profesor (titular sau suplinitor). Ceea ce domnia sa nu a precizat în postarea de pe site-ul de socializare, lăsând (intenţionat!?) impresia că a doua zi după ce un funcţionar veros din inspectoratul şcolar a făcut-o „din pix”, a şi fost scoasă pe poarta şcolii, fără să i se mai permită măcar să-şi ia bruma de amintiri, lucruri personale etc., pe care le mai avea în şcoală! Trebuie ştiut că acest contract individual de muncă este asumat de ambele părţi, specificându-se clar durata sa, obligaţiile şi drepturile fiecăreia dintre ele; că un exemplar al acestuia este remis salariatului din chiar prima zi a activităţii sale la locul său de muncă, fiind comunicat inspectoratului teritorial de muncă în format electronic.

Manifestând o doză sporită de autovictimizare, d-ra profesoară se destăinuia public, vizându-i pe cei interesaţi de preluarea din eter doar a „adevărului” său, că nu o interesează „locul de muncă în sine”, putând să găsească „oriunde un loc de muncă într-o şcoală publică sau privată”! Atunci, care să fie mobilul pentru care mesajul dânsei a determinat inflamarea spontană a sensibilităţilor unei opinii publice suficient de labilă, dispusă să producă un adevărat taifun mediatic pentru apărarea drepturilor profesionale ale unei fiinţe nedreptăţite? Susţinerea acesteia cum că, procedându-se astfel, era scoasă cu forţa dintr-o şcoală în care „eu am lucrat alături de elevii mei atât de frumos, am investit emoţional, am luptat şi am muncit pentru progrese uimitoare, neaşteptate care au surprins şcoala întreagă”, a fost dezbătută în toate mediile, până la incandescenţă! Ce mai tura-vura, se părea că Mesia educaţional pogorâse pe tărâmul şcolii în care suplinea dânsa, fericindu-i pe copiii cărora îşi dedica exclusiv juneţea! Dacă lucrurile stau chiar aşa cum le prezenta d-ra Tunegaru (şi nu am motive să cred c-ar fi stat altfel), aceasta ar trebui să ştie că asta trebuie să facă fiecare profesor – titular sau suplinitor: să-şi dedice întreaga pricepere şi energie educării copiilor! Indiferent de locul/ mediul în care îşi desfăşoară activitatea! Şi că, făcându-şi datoria (conform atribuţiilor sale din fişa postului), nu făcea nimic special, diferit de ceea ce face marea majoritate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Fără să-şi exhibe cu ostentație pornirile sale umorale. Excepţiile, nu puţine, nu fac altceva decât să confirme această regulă.

Tunegaru Magda-CristinaEste posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană

Dacă „nemai putirinţă, la ce chichirezi gâlceavă”?

De fapt, dânsa era nemulţumită de modul în care este reglementată legal problema ocupării posturilor didactice în învăţământ, în special de succesiunea cronologică a etapelor mobilităţii personalului didactic. Se prea poate ca unele din actualele soluţii (ordinea în care se succed etapele, termenele calendaristice etc.) să nu fie cele mai bune, dar îşi dovedesc utilitatea, deoarece se ştie câte probleme au existat şi există în multe zone din ţară din cauza fluctuaţiei personalului (titular sau suplinitor), sau din cauza absenţei acute a acestuia.

Deşi nu o spune deschis, am impresia că d-ra profesoară şi-ar fi forţat norocul prin încercarea de a dobândi titularizarea sa pe postul pe care funcţiona în actualul an şcolar (2016-2017, n. n.), prin utilizarea prevederilor art. 253 din Legea educaţiei naţionale. Numai că a constatat că nu îndeplinea cumulativ condiţiile generale şi specifice de eligibilitate, prevăzute de Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2017-2018, anexă la O.M.E.N.C.Ş. nr. 5739/14.11.2016: nu i se prelungise activitatea pe un post didactic/catedră completă, vacant(ă) şi care avea o viabilitate de minimum 4 (patru) ani (art. 58 alin. (1)). Din propriile-i scrise, rezultă că în anul şcolar 2016-2017 are doar 12 ore la Şcoala gimnazială nr. 95** [în condiţiile în care un post didactic/catedră completă este constituit(ă) din 18 ore/săptămână]. Condiţia de viabilitate a postului/catedrei – de minimum 4 ani – trebuia certificată de unitatea/unităţile de învăţământ la care acesta se constituia şi se pare că nu era nici ea îndeplinită.

Frustrarea dânsei se datora şi faptului că prevederea metodologică de a se putea titulariza „prin repartizare, în şedinţă de repartizare organizată de inspectoratul şcolar, pe perioadă nedeterminată în unitatea de învăţământ în care era angajată”, în baza „ultimei note/medii de repartizare de cel puţin 7 (şapte) obţinute” de cadrul didactic în perioada 2011-2016 (Metodologie-cadru, art. 57 alin. (1)-(2)), nu putea fi utilizată. Chiar dacă această notă, obţinută la examenul de titularizare din anul 2016 era… 9,65 (d-ra a uitat nota reală şi a umplut mass-media cu nota… 9,67)! Notă posibil de a fi folosită, la termenele prevăzute în Calendarul mobilităţii personalului didactic, doar pentru o nouă încercare de a obţine un post de profesor suplinitor, din cele care rămân după examenul de titularizare din 2017 (pe 12 iulie a. c.), posturi rezervate, vacante, dar tot fără a avea viabilitatea (de minimum 4 ani), care să le facă titularizabile în anul şcolar 2018-2019.

Dacă adăugăm şi faptul că d-ra profesoară s-a trezit că din anul şcolar 2017-2018 rămâne şi fără acele ore pe care funcţiona ca profesor suplinitor, ore atribuite legal unui profesor titular, în cadrul unei etape prevăzută în Calendarul mobilităţii personalului didactic (etapa completării normei profesorului titular precedând-o pe aceea a titularizării suplinitorilor care îndeplineau condiţiile prevăzute la art. 253 din lege), mai că ne creşte şi nouă doza de înţelegere faţă de reacţia publică a acesteia. Însă nu suficient de mult încât să pricepem şi de ce nu a folosit căile administrative pentru a obţine recunoaşterea unui adevăr/drept, fie el şi numai personal. Chiar dacă în sprijinul său, precum musca în treaba (mare a) altuia, în cestiune s-a amestecat şi atotputernicul Nicolae-Liviu DRAGNEA, acesta recomandându-i sfătos ministrului educaţiei să investigheze ce-i cu lamentaţia publică a tinerei profesoare. Cu toate că dânsa nu se adresase oficial nici inspectoratului şcolar al municipiului Bucureşti (cum a declarat Florin Lixandru, inspectorul şcolar general) şi nici ministrului educaţiei, lălăindu-şi oful doar în mediul virtual. Care, aşa cum s-a văzut, se dovedeşte a fi mult mai săritor în anumite situaţii, chiar dacă unele aparţin categoriei de mare interes naţional „ai, n-ai mingea, tragi la poartă”!

Băgarea băţului prin gard este o soluţie!?

Prin conţinutul antisistem al unora din postările sale anterioare, d-ra profesoară era deja afirmată/cunoscută, fiind suficientă o singură măciucă pentru a transforma în relicve arheologice toată bruma de rezultate obţinute de cadrele didactice din şcoala nr. 95. Cu membrii colectivului căreia şi-ar fi dorit să coabiteze paşnic până la adânci bătrâneţi… vorba vine!

Pe 2 martie a. c. (2017, n. n.), într-un gest de frondă anti… programe şcolare/sistem, d-ra Tunegaru se „autodenunţa” public atunci când scria: „Subsemnata, profesoară de română, declar că nu respect, în mod premeditat, programa şcolară de limba română, asemenea unui element duşmănos: nu citesc cu elevii mei poeziile de Eminescu, «Amintirile» lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici; … Declar de asemenea că, în schimb, citesc cu elevii mei poezii frumoase de Magda Isanos sau Tudor Arghezi, texte din literatura universală ca «Micul Prinţ» sau «Cartea junglei», fragmente din marii autori ai literaturii universale ca Cervantes sau Shakespeare, exersăm lectura activă, ne exprimăm opiniile, le motivăm, învăţăm să fim sinceri, asertivi. Fac cunoscut că nu voi respecta nici viitoarea programă care îmi cere să selectez numai texte ale autorilor români clasici menţionaţi mai sus.”[7]

Este posibil ca imaginea să conţină: 3 persoane, text

Bănuiesc că toate acestea s-au întâmplat cu acordul, spre bucuria şi în aplauzele părinţilor elevilor de la clasele la care predă, dornici să asiste la deplina afirmare a cunoştinţelor copiilor lor despre jungla (urbană!?), prin care se mişcă vioaie personaje exemplare pentru tineretul studios al patriei noastre, precum Don Quijote al lui Miguel Cervantes… Că, vorba dânsei, primează „interesul superior al copilului”! Ce păcat că la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a, acestor copii nu li se oferă ocazia de a fi evaluaţi şi din experienţa dobândită prin studierea comportamentului doborâtorilor medievali de… mori de vânt!

S-a mai remarcat prin poziţia publică faţă de încercarea de politizare (de către d-na Gabriela Firea) a problemelor generate de aşa-zisa „balenă albastră” când, pe bună dreptate, a luat-o din nou în colimator, prilej în care a afirmat tranşant că „şcoala nu e troaca unor animale politice”, acuzându-i pe colegii săi de la Școala gimnazială nr. 164 de… „slugărnicie”![8]

Sindromul moldovenesc al… drobului de sare

Nu exagerăm considerând că tânăra a dovedit un comportament asemănător mâţei ipotetice din povestea „Prostia omenească” a lui Creangă. Care era ameninţarea iluzorie/ potenţială a integrităţii fizice a pruncului lăsat de maică-sa de izbelişte, „în albie, lângă sobă”! Şi care-l plânge de-ţi rupe inima, determinându-şi soţul, speriat de dimensiunea prostiei soaţei şi soacrei sale, să plece-n „lumea toată”. Din lanţul nesfârşit de fapte ciudate ale altor… nepricepuţi din lumea largă, acesta a înţeles că muierile din bătătură erau „mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa”; chiar dacă, în ce le priveşte, subzista pericolul drobului de sare: „Mâţa tot s-ar fi putut întâmpla să deie drobul de sare jos de pe horn; dar să cari soarele în casă cu oborocul, să arunci nucile în pod cu ţăpoiul şi să tragi vaca pe şură, la fân, n-am mai gândit”! Aşa şi cu literatura naţională, în speţă cu opera lui Ion Creangă! Care, deşi este îndepărtată în timp şi vremuri, cred că este preferabilă altor făcături şi apucături din cele 4 colţuri ale moravurilor lumeşti. Vorba aceluiaşi hâtru autor „Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş”! Aferim!

Cum să rivuluţionăm educaţia cu… asociaţia

Pe de o parte, contestând încercarea ministerială de a complini o parte din disfuncţionalităţile sistemului, printr-un nou curriculum pentru învăţământul (primar şi) gimnazial. Prilej pentru d-ra profesoară de a se delimita din nou public (vezi supra), de cuprinsul viitoarei programe de limbă şi literatură română: Fac cunoscut că nu voi respecta nici viitoarea programă…! În loc să facă nişte propuneri pertinente pentru alcătuirea acesteia.

Confruntată cu problema eşecurilor repetate, în încercarea de a se titulariza în capitală (prilej de acumulare a numeroase şi variate frustrări), D-ra Tunegaru s-a apucat de scris, atacând tocmai asemenea teme… personale.[9] Despre unele din inepţiile… tinereşti, pe care îşi imaginează că s-ar putea întemeia reforma sistemului educaţional, poate altădată. Vă asigur că merită, cel puţin pentru a mai tăia din apetitul celor care au promovat-o fără niciun fel de discernământ, în încercarea de a justifica banii altora, folosiţi pentru stipendierea unor site-uri… care încurajează aşa-zise atitudini civice critice (cu orice preţ, inclusiv acela de a deveni… ridicol).

Dacă tot ne propunem să reformăm, ne trebuie şi cadrul legal, o platformă pe care să o folosim când şi cum ne dictează interesele. Zis şi făcut. Şi Tunegaru s-a adresat instanţei, obţinând personalitate juridică pentru o asociaţie, intitulată pompos „ASOCIAŢIA INSTITUTUL PENTRU MODERNIZAREA EDUCAŢIEI” (IMEDU), înregistrată în Registrul naţional sub nr. 21173/A/2015, asociaţi/fondatori ai acesteia fiind TUNEGARU MAGDA-CRISTINA, ENE STELIAN-BOGDAN şi BERGHIU MARIE-JEAN SILVIU.

Tunegaru Magda-CristinaEste posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, selfie şi cadru apropiat

Scopul asociaţiei este acela de „a veni în sprijinul cadrelor didactice, părinţilor, elevilor şi a decidenţilor din autorităţile publice, prin promovarea şi aplicarea metodelor şi a strategiilor didactice moderne în educaţia publică şi privată, la toate nivelurile de învăţământ”.

Consiliul Director este format din TUNEGARU MAGDA-CRISTINA – Preşedinte, ENE STELIAN – BOGDAN – membru.

În afară de aceste date, unele apărând în premieră aici, în rest… tăcere cât cuprinde despre această asociaţie. Deşi declară legal una, începe prin a face alta. Cum simte mirosul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2016, cum pune-n undă un material rostuit pentru a reforma din temelii… învăţământul preuniversitar: articol în care o scarmănă zdravăn pe Gabriela Firea, (care a frecventat şcoala doctorală la Academia de Studii Economice din Bucureşti), după a cărei teză de doctorat se pare că mai umblă şi astăzi.[10]
Aproape în acelaşi timp, coechipierul d-rei Tunegaru din conducerea asociaţiei, i-a altoit una (scrisă!) la mir lui Cristian Buşoi, europarlamentar şi fruntaş liberal, (pe care-l acuză de plagierea lucrării sale de doctorat), declarând că se pregăteşte un material şi despre lucrarea de doctorat a preşedintelui de atunci al PNL, d-na Alina Gorghiu. Materialul încriminator al d-lui ENE STELIAN-BOGDAN a apărut concomitent în mai multe publicaţii şi agenţii, contribuind la fezandarea unor cunoscuți lideri liberali înainte de campanie.[11]

Așa este că v-am trezit interesul!? Pentru că acest articol – realizat în anul 2017 – este ceva mai mărișor, îl parcelăm în așa fel încât să menținem viu interesul cititorilor. Iar la sfârșit – dacă o să se impună acest lucru – o să-l actualizăm și cu date mai proaspete despre subiectul nostru. Nu de alta, dar ar fi păcat să pierdem ocazia de a înțelege cine ne vrea binele educațional și – mai ales – cum înțelege să ni-l strecoare pe gât. Ca pe o doctorie administrată unui țânc, cu toată forța libertății cuvântului și altor drepturi specifice unei societăți democratice!

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…

Să fiţi sănătoşi şi veseli!

ŢINEŢI APROAPE! 

Va urma

TIBERIU M. PANĂ

____________________________

Fotografiile care ilustrează materialul îmi aparțin.

Din motive independente de voința noastră, este posibil ca unele din materialele aflate la link-urile de mai jos să nu mai fie accesibile (așa cum erau în 2017, anul elaborării acestui articol).

[1] http://examene.calificativ.ro/examene/rezultate-titularizare-2009/IS/candidati-rezultate/page_76.html

Experienţa profesională ratată, dintr-o comună din Vaslui, judeţul său natal, a apărut la: http://www.contributors.ro/editorial/vasluiul-fara-ie%C8%99ire/

Observaţiile critice ale multor postaci o determină să revină cu un alt material explicativ, intitulat „De ce-am tăcut?”, aflat la link-ul: https://www.contributors.ro/de-ce-am-tacut/

Dintr-un interviu recent, aflăm de la  d-ra profesoară: „am terminat facultatea am intrat imediat în sistem şi dacă nu termini masteratul, cum era pe sistemul meu, nu poţi să predai la liceu. Şi abia apoi am făcut masteratul…”, material aflat la link-ul: http://noizz.ro/big-stories/interviu-cu-cristina-tunegaru-profesoara-de-romana-anti-eminescu/q8jx8vh

[2] http://examene.calificativ.ro/examene/rezultate-titularizare-2010/B/candidati-repartizati-suplinire/page_78.html

[3] Figurează la poziţia 66, având Fişa 5.010, la link-ul:  Liste candidati pentru sedinta din 29.08.2013.xls

[4] http://titularizare.edu.ro/2016/generated/files/j/B/ci_nip/page_93.html

[5] http://www.contributors.ro/author/cristina-tunegaru/

[6] http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21537930-mesajul-unei-profesoare-pentru-gabriela-firea-nu-voi-curs-dispozitiei-dumneavoastra-nu-pune-absente-primarul-nu-are-atributii-manager-procesului-didactic.htm

Vezi şi articolul d-rei Tunegaru de la link-ul:                 http://www.contributors.ro/editorial/doctoratul-strict-secret/

* Vezi la link-ul (cod post 3.931): http://titularizare.edu.ro/2016/generated/files/j/index.html#B

** A mai avut în normă o oră de latină (cod post 1162) la Şcoala Gimnazială „Mexic” din Sectorul 3: http://titularizare.edu.ro/2016/generated/files/j/B/po_ludo/page_129.html

[7] http://www.activenews.ro/stiri-educatie/Inspectoratul-Scolar-va-verifica-activitatea-profesoarei-care-s-a-%E2%80%9Eautodenuntat-ca-nu-respecta-programa-si-ca-prefera-Cartea-Junglei-in-locul-lui-Eminescu-EXCLUSIVITATE-141575

Active News a solicitat Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti să-şi exprime poziţia în legătură cu aceste declaraţii publice ale profesoarei: «„Am solicitat astăzi documente de la şcoala unde predă doamna Tunegaru”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al IŞMB, Marian Banu. „Vrem să vedem dacă „această profesoară a fost inspectată la clasă şi dacă este adevărat ceea ce ea susţine. Pentru că s-ar putea una să zică pe facebook, şi alta să facă la ore. Vom vedea procesele verbale ale inspecţiilor la clasă, iar apoi, dacă rapoartele nu sunt relevante, vom trimite şi noi inspecţia. Programa şcolară este obligatorie, şi cine nu o respectă trebuie tras la răspundere.”».

[8] https://republica.ro/revolta-unei-profesoare-zmi-e-rusine-de-colegii-mei-ca-au-participat-cu-slugarnicie-la-circul-desfasurat

[9] Vezi articolul publicat în Dilema veche, nr. 607, 1-7 octombrie 2015, la link-ul: http://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/educatia-in-dezbatere

[10] http://www.contributors.ro/editorial/doctoratul-strict-secret/

[11] http://www.contributors.ro/administratie/educatie/plagiatul-in-teza-de-doctorat-a-lui-cristian-bu%C8%99oi/

Vezi şi link-ul: http://www.mediafax.ro/politic/busoi-neaga-acuzatiile-de-plagiat-nu-exista-probleme-cu-teza-mea-de-doctorat-15040806

În vara anului trecut (2016, n. n.), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), a fost sesizat de plagiat privind lucrarea de doctorat a lui Cristian Buşoi, intitulată Politici de sănătate în programele electorale şi de guvernare în perioada de tranziţie: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21166523-sesizare-plagiat-privind-lucrarea-doctorat-lui-cristian-busoi-inregistrata-cnatdcu-gorghiu-spus-nu-are-nicio-emotie.htm                                                   

La rândul său, Cristian Buşoi a respins ferm suspiciunile de plagiat: „Toate acuzaţiile sunt false”, material aflat la link-ul: http://revista22.ro/70255121/cristian-busoi-respinge-suspiciunile-de-plagiat-toate-acuzaiile-sunt-false.html

Diana Selagea 🎤 Strigă mama-n gura mare

VALI VIJELIE și LIVIU PUȘTIU Strig cât pot în gura mare (AUDIO OFICIAL – 2015)

A avea gură mare = a vorbi mult și tare. Notă: Gura mare, în această expresie, este o figură de stil sugerând, de fapt, un debit verbal mare și un ton acut.

Un gând despre “Studiu de caz: Tunegaru Magda-Cristina – cârtitoare sau… reformatoare!? (I)

  1. Scoala online pe care o experimentez acum, si la 30 de ani, inseamna fix 0. Atat de greu e sa te concentrezi cand ai atatea lucruri care te distrag… Dar nu-i problema… scoala romaneasca nu-i o pierdere… Poti ajunge fara probleme un vanghele.. un dragnea.. un buzatu… Nu astia sunt MODELELE ? Bekali..

    Apreciază

Lasă un răspuns la 4k PC Gaming Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.