Cum și când se mai pot pensiona femeile din învățământ (I)

Înainte de a căuta și găsi răspunsuri cât mai adecvate întrebărilor din titlu, să vedem care este baza legislativă și ce modificări i se aduc acesteia, care să determine schimbări (atât de radicale) ale vârstei de pensionare a femeilor.

Scurt istoric al vârstei de pensionare  

Potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, începând cu luna ianuarie 2015, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei (nivel care trebuie să fie atins în anul 2030). Atingerea acestei vârste pentru femei se realizează prin creșterea succesivă a vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în Anexa nr. 5 la această lege (vezi AICI).

În perioada 1990 – 2001, pensia pentru munca depusă şi limită de vârstă s-a acordat la împlinirea vârstei de 57 ani femeile şi 62 ani bărbaţii (55 ani femeile şi 60 ani bărbaţii – la cerere). În funcţie de vechimea în muncă realizată până la această vârstă, pensia a putut fi pentru vechime integrală sau vechime incompletă.

La data adoptării Legii nr. 19/2000, vârsta standard de pensionare era de 57 de ani pentru femei şi de 62 de ani pentru bărbaţi. Noul act normativ prevedea creşterea eşalonată a vârstelor de pensionare până la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, creştere care urma să se aplice de la data intrării în vigoare a legii şi până în anul 2015. În acelaşi interval de 14 ani a fost stabilită, în afară de creşterea vârstei standard de pensionare şi majorarea stagiilor minime – respectiv complete – de cotizare, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Astfel, stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, a crescut eşalonat de la 10 la 15 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000;  până în anul 2015 stagiul complet de cotizare a ajuns la 30 de ani pentru femei şi la 35 de ani pentru bărbaţi.

Unde-i lege, nu-i tocmeală / Mama ei de socoteală!

Pentru personalul din învățământ, prevederile inițiale (1), referitoare la posibilitatea continuării activității dincolo de vârsta standard de pensionare sunt cuprinse la art. 28 alin. (4)-(5) din METODOLOGIA- CADRU PRIVIND MOBILITATEA PERSONALULUI DIDACTIC DE PREDARE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ŞCOLAR 2019-2020 (Anexă la Omen nr. 5.460/ 12.11.2018), la filele 21-22 (vezi AICI).

12.02.2019 Profe cancelarieSursa: economica.net

Prin OMEN nr. 5.728/20.XII.2018 pentru modificarea și completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic..., a fost modificat alin. (4) al art. 28 și a fost introdus un nou alineat (4^1)  (vezi AICI)

Pe 15 ianuarie 2019, după modificarea și completarea Metodologiei-cadru…, într-o declarație dată pentru Edupedu.ro, d-na ministru Andronescu, vizionara noastră de serviciu, pafaristă ca-n fiecare dintre ocaziile când scapă porumbei din colivia-i bucală, a comentat schimbarea și a anticipat… lipsa de efecte practice a acesteia: „O doamnă a sesizat Curtea Constituțională pentru discriminarea dintre domni și doamne și atunci am fost obligată să corectez metodologia. Nu este obligatoriu, dar cine vrea să rămână, poate. Cred că vor fi foarte puține cazuri. Mai degrabă știu (că există solicitări, n. n.), cel puțin din partea sistemului de învățământ, să se poată pensiona mai repede” (vezi AICI).

Trebuie precizat că în învățământ, așa cum rezultă din prevederile metodologice, pentru personalul didactic de predare și de instruire exista și există posibilitatea continuării activității ca titular și după împlinirea vârstei standard de pensionare (pentru o perioadă de maximum 3 ani, cu aprobarea anuală, dată de consiliul de administrație din școala în care solicitantul este titular).

Pensia, limanul visat / După ce-ai muncit la… stat!

La împlinirea vârstei de pensionare, de retragere din viaţa activă cu contract individual de muncă, veniturile salariale sunt înlocuite de cele obţinute cu titlu de pensie. Care se știe că sunt atât cât sunt.
Pensionarea nu presupune imposibilitatea de a primi alte tipuri de venituri, de a continua activitatea ca salariat, lucrător pe cont propriu etc. Multe dintre persoanele care îndeplinesc vârsta de pensionare şi au stagiul de cotizare complet, ies la pensie rămânând în continuare active şi realizează alte tipuri de venituri, aspect care duce la îmbunătăţirea nivelului individual de trai şi a standardului economic personal.

Odată cu creşterea speranţei de viaţă – legată indisolubil de sporirea calităţii vieţii – este justificată prelungirea duratei vârstei active. De altfel, în ultima vreme, au existat multe dezbateri referitoare la domeniul măririi vârstei standard de pensionare, măsură care a fost odoptată în multe state europene. Despre sistemele de pensii în statele din Uniunea Europeană – vezi AICI.

În ceea ce privește vârsta de pensionare, în multe țări din Uniunea Europeană nu se mai face distincție între bărbați și femei. Când vine vorba de vârsta ieșirii la pensie, aceste țări consideră că toată lumea trebuie tratată în mod egal, indiferent de sex. Astfel, în țări precum Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Malta, Portugalia, Slovacia, Suedia, Spania Ungaria și Olanda, vârsta de pensionare este egală pentru toată lumea. Țări precum Austria, Bulgaria, Croația, Lituania, Polonia, Marea Britanie, România, Slovenia încă nu au egalizat vârsta de pensionare între bărbați și femei, dar pentru multe dintre aceste țări egalizarea urmează să se producă. (vezi AICITabelul de la pag. 57-58).

Care e stadiul actual: / Ori la bal, ori la spital!

Care sunt prevederile actuale din legislația națională, aplicabile în domeniu:

A. Art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:
„(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.”
B. Art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (dispoziții referitoare la încetarea de drept a Contractului Individual de Muncă):
„c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II.”

Coroborând informațiile din toate aceste surse, rezultă că – după atingerea vârstei standard (și a stagiului minim de cotizare) – personalul didactic din învățământul preuniversitar, indiferent de sex, putea / poate pretinde să-și continue activitatea (pentru o perioadă de maximum 3 ani), condiționând acest acord de existența în continuare a normei didactice la nivel de unitate.

12.02.2019 ProfesoareSursa: romaniatv.net

Fiți tinerilor afabili / Faceți loc la… pensionabili!

Situația s-a menținut până în anul 2018, când Curtea Constituțională a României a fost sesizată cu o excepție de neconstituționalitate, a cărei autoare a pus în discuție dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003. Aceasta nu a contestat faptul că, după ce se pensionează, își poate exercita dreptul la muncă, prin încheierea unui nou contract individual de muncă, ci a arătat că, potrivit acestor dispoziții de lege, contractul individual de muncă în curs la data împlinirii vârstei legale de pensionare va înceta de drept, mai devreme pentru femei decât pentru bărbați. Prin urmare, exercițiul dreptului la muncă al femeii aflate la vârsta pensionării este condiționat de încheierea unui nou contract individual de muncă, dacă angajatorul va consimți în acest sens. Privită din perspectiva unei femei care dorește să-și exercite dreptul la muncă în aceleași condiții ca și bărbații, această reglementare nu mai apare ca o măsură favorabilă, menită să vină în sprijinul său, ci îmbracă valențele unei discriminări negative, având ca temei exclusiv criteriul sexului.

Examinând excepția, Curtea a constatat că soluția legislativă potrivit căreia femeile se pot pensiona la o vârstă diferită de cea a bărbaților a constituit, în numeroase rânduri și din perspective diferite, obiectul controlului de constituționalitate (2). Poziția Curții Constituționale față de aceste critici a cunoscut o evoluție graduală, de la respingerea lor ca neîntemeiate, (cum s-a întâmplat prin Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995), până la a admite, de principiu, că realitățile sociale au cunoscut modificări, permițând evoluția gradată către o reglementare uniformă, sub aspectul condițiilor de pensionare, pentru femei și bărbați (Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010).

Curtea a mai reținut că, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, o eventuală soluție de uniformizare a vârstei de pensionare între femei și bărbați nu se poate realiza decât în măsura în care este justificată de realitățile sociale și în mod gradual, odată ce contextul legal și cel social susțin, în mod real, o astfel de soluție.

Analizând critica formulată de autoarea excepției, Curtea a apreciat că este necesară sublinierea distincției dintre problematica vizând condițiile de pensionare de cea referitoare la încetarea de drept a contractului individual de muncă. Departajarea acestor problematici nu rezultă doar din sediul diferit al reglementărilor naționale – Legea nr. 263/2010, în ceea ce privește stabilirea condițiilor de pensionare, și Legea nr. 53/2003, referitor la situațiile în care încetează contractul individual de muncă -, dar și din reglementarea diferită a acestor instituții la nivel european. Este relevantă, în acest sens, distincția pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene o face între condițiile de pensionare (care permit stabilirea unor vârste diferite între bărbați și femei) și condițiile de încetare a contractului de muncă, care trebuie să fie uniforme pentru bărbați și femei.

12.02.2019 Profesoara

Curtea a apreciat că încetarea raportului de muncă al femeii la o vârstă mai redusă decât a bărbatului poate și trebuie să rămână o opțiune a acesteia, în contextul social actual. Transformarea acestui beneficiu legal într-o consecință asupra încetării contractului individual de muncă ce decurge ope legis dobândește valențe neconstituționale, în măsura în care ignoră voința femeii de a fi supusă unui tratament egal cu cel aplicabil bărbaților. Astfel, dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 sunt constituționale numai în măsura în care, la împlinirea vârstei legale de pensionare, dau dreptul femeii să opteze fie pentru deschiderea dreptului la pensie și încetarea contractului individual de muncă în curs, fie pentru continuarea acestui contract, până la împlinirea vârstei legale de pensionare prevăzute pentru bărbați, la acea dată. În prima ipoteză, când optează pentru deschiderea dreptului la pensie, contractul individual de muncă în curs încetează de drept, iar dreptul la muncă va putea fi exercitat numai după încheierea unui nou contract, dacă angajatorul consimte în acest sens. Din contră, în măsura în care salariata optează pentru continuarea raportului de muncă, până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbați, exercițiul dreptului la muncă nu este condiționat de încheierea unui nou contract și de voința angajatorului, dar dreptul la pensie nu va putea fi solicitat simultan. Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, dar că, atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 la această lege. În condițiile în care legiuitorul va înțelege să modifice vârstele de pensionare, aceste considerente își păstrează valabilitatea, urmând a fi avute în vedere dispozițiile în vigoare la data împlinirii vârstei de pensionare de către salariată.

Stă femeia-n câmpuʼ muncii / Până-i ies la pensie… pruncii!

Pornind de la asemenea considerente, în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, și, cu unanimitate de voturi, în privința dispozițiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publiceCurtea Constituțională a decis:

1. Admite excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată de Luminița-Cătălina Ciobotaru în Dosarul nr. 42.072/3/ 2015 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagmacondiții de vârstă standardnu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani (vezi AICI Decizia CCR  nr. 387 / 2018) .

Despre consecințele de toate felurile ale acestei decizii – cu o privire atentă asupra celor produse la nivelul sistemului educațional –  în episodul următor.

DUMNEZEU SĂ NE ŢIE,
CĂ CUVÂNTUL DIN POVESTE,
ÎNAINTE MULT MAI ESTE!

Iar până atunci, vorba lui Caragiale…
Să fiţi sănătoşi şi veseli!
ŢINEŢI APROAPE!

Va urma
TIBERIU M. PANĂ

____________________

Sursa foto copertă: Adevărul.ro

 

(1) Ce prevede Metodologia-cadru… referitor la menținerea în activitate a personalului didactic, după împlinirea vârstei standard de pensionare:

„… Art. 28. – (7) La nivelul unităţilor de învăţământ pot fi aprobate numai cererile cadrelor didactice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) se încadrează în prevederile alin. (4) şi (5);
b) posturile didactice/ catedrele pe care sunt titulare, conform actului de numire/ transfer/ repartizare pe post/ catedră, sunt complete şi viabile în anul şcolar 2019-2020, luând în considerare şi prevederile art. 262 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare;
c) la nivelul unităţii/ unităţilor de învăţământ, în care urmează să fie menținute în activitate ca titulare în funcţia didactică, nu există reducere de activitate la catedrele pe care cadrele didactice respective sunt titulare şi nu este necesară completarea/ întregirea normei didactice de predare- învățare- evaluare altor cadre didactice titulare din unităţile de învăţământ respective, cu ore din catedra pe care sunt titulare cadrele didactice care se încadrează în prevederile alin. (4) şi (5) şi urmează să fie menținute în activitate în funcţia didactică.
(8) Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, comunică, la termenul prevăzut în Calendar, inspectoratului şcolar şi cadrelor didactice acordul/ refuzul motivat privind menţinerea în activitate ca titular, în funcţia didactică, a personalului didactic care se încadrează în prevederile alin. (4) şi (5), în anul şcolar 2019-2020. Comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, constituită la nivelul inspectoratului şcolar, verifică situaţiile transmise de unităţile de învăţământ, întocmeşte listele finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (7) şi solicită menţinerea în activitate ca titular, în funcţia didactică, în anul şcolar 2019-2020 şi le prezintă spre validare consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, însoţite de lista cadrelor didactice titulare detaşate în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate.
(9) Listele finale validate de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, se afişează la inspectoratul şcolar la termenul prevăzut în Calendar. La inspectoratul şcolar se afişează şi listele care cuprind cadrele didactice ale căror cereri de menţinere în activitate ca titular, în funcţia didactică, în anul şcolar 2019-2020, au fost respinse la nivelul unităţilor de învăţământ sau la nivelul inspectoratului şcolar cu precizarea motivului pentru care au fost respinse. La validarea listelor finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (7) şi solicită menţinerea în activitate ca titular în funcţia didactică în anul şcolar 2019-2020, consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar trebuie să ţină seama dacă la nivelul judeţului/ municipiului Bucureşti se asigură numărul necesar de posturi didactice/ catedre vacante în vederea soluţionării restrângerilor de activitate cadrelor didactice titulare detaşate în interesul învăţământului pentru nesoluţionarea restrângerii de activitate.

(10) Contestaţiile se depun, în scris, la inspectoratul şcolar, în perioada prevăzută în Calendar şi reprezintă plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Contestațiile se soluţionează de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar conform Calendarului, iar hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar prin care se soluționează aceste contestații este definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ competentă.
(11) După soluţionarea contestaţiilor de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia privind menţinerea în activitate ca titular a personalului didactic, care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (7), în funcţia didactică, în anul şcolar 2019-2020.
(12) În condițiile în care, până la data de 1 septembrie 2019, se constată că, din cauza reducerii numărului de ore în disciplină, nu mai este îndeplinită condiția de la alin. (7) lit. b) sau lit. c), inspectorul şcolar general revocă decizia emisă conform alin. (11).
(13) În situaţia reorganizării unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, prin divizare sau fuziune, cererile cadrelor didactice care se încadrează în prevederile alin. (4) şi (5) şi solicită menținerea în activitate ca titular în funcţia didactică în anul şcolar 2019-2020, se analizează de comisia numită prin decizia inspectorului şcolar general conform art. 19 alin. (1), după aplicarea procedurilor prevăzute la art. 19 alin. (2).

(2) «Așa cum instanța de contencios constituțional a observat prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, „criticile au fost invocate nu doar din perspectiva bărbaților, care s-au considerat discriminați prin obligația de a munci până la o vârstă mai înaintată decât femeile, așa cum relevă Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007, dar și din perspectiva femeilor, nemulțumite de faptul că la împlinirea vârstei prevăzute de lege, mai mică decât cea a bărbaților, femeia poate fi pensionată, ceea ce reprezintă o discriminare, o atingere adusă dreptului la muncă și o vătămare a dreptului la un nivel de trai decent. În acest sens, poate fi amintită Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.»

OPINII ale unor postaci… interesați, despre posibile consecințe ale creșterii vârstei de pensionare a personalului didactic:

Anda12 ianuarie 2019 at 04:43 – Să vă fie rușine voi cei tineri care vă considerați superbine pregătiți și care chipurile sunteți ținuți fără posturi de „babalîci” cum îi numiți. Comentariile voastre sunt relevante pentru nivelul de pregătire, dedicația si dorința de a învăța tinerii pe care ziceți că o aveți. Tinerețea nu este veșnică iar voi o să ajungeți bătrâni, răi și la fel de ignoranți precum sunteți acum… si în nici un caz nu vă calificați să educați copii. Și să mai știți că nu toți oamenii ajung la 65 de ani epave așa cum considerați voi…toți aveți părinți și cred că au o vârstă… așa cred că gîndiți și despre ei… să vă fie rușine…. iar faptul că ai mai puțini ani nu te califică automat la a fi competent și nici notele alea pe care ziceți că le luați nu certifică musai competență… la voi gîndirea este că trebuie să crape unul sau să fie dat afară ca să vă cocotați voi…animale de pradă ce sunteți… fiecare om are locul lui și dacă ești competent așa cum spuneți că ați fi voi chiar ți-l găsești… în fiecare județ/oraș an de an sunt locuri titularizabile doar că trebuie să fii printre primii să le poti ocupa.”

maria berende11 ianuarie 2019 at 07:25 – parcă nu ne-a ajuns că doamna Andronescu a desființat școlile profesionale și a făcut ca în licee să intre elevi cu 2-3 la examen, care nu fac față cunoștintelor teoretice dar care puteau fi buni meseriași! Parcă nu ne-a ajuns ca pe vremea dânsei că tot a fost cu psd-ul ăsta să se copieze la bac la greu contra șpagă, parcă nu ne -a ajuns că a propus ca tinerii fără bac să intre în facultăți… acuma vine și cu asta ca bieții bătrâni să stea la catedră până la moarte, iar tinerii să fie alungati pur și simplu din sistem! Legat de bacul fraudat, îmi amintesc că eram o dată la supravegheat la bac. În sală câțiva tineri care nu scriau nimic. La un moment dat unul vine spre catedră și îmi pune pe masă câteva sute de lei zâmbind spunând, asta pt. dvs ca să nu ne vedeți că copiem! Am rămas traznită! L-am scos afară din examen dar, un coleg de pe coridor mi-a spus cam așa, „ești nebună, distrugi viitorul băiatului.” Am rămas traznită încă o dată. Altădată, în timp ce supravegheam, intră profesorul de mate, azi inspector, iată și se duce la tablă și începe să rezolve problemele date, fără să-mi ceară voie, nimic, deși eu semnasem că răspund de corectitudinea desfășurării examenului. M-am apropiat de dânsul și i-am spus că nu e bine ceea ce face. Răspunsul a fost „nu te interesează pe tine asta.” Și a continuat să rezolve problemele, iar tinerii scriau de zor! Altădată, țin minte că, efectiv au încuiat ușa de la intrare, ca nu cumva să apară vreun inspector să verifice. Și când a apărut totuși, s-a iscat un zvon teribil unul, actualul inspector de mate umbla prin săli și atenționa tinerii să facă dispărute copiuțele etc. Nu au deschis ușa imediat motivând că nu găsesc cheia, au deschis-o după ce s-au asigurat ca totul e ok! Asta încurajează madam Andronescu?? Se pare ca da! Astfel cei mai corupți profesori de atunci „cu rezultate” cică, au ajuns inspectori azi!”

maria berende11 ianuarie 2019 at 07:52 – … Pensionarii nu rămân , fiindcă ar fi nevoie de ei, atâta timp cât sunt mii de tineri care vor să intre în sistem și nu pot, fiindcă posturile sunt ocupate de… pensionabili! Dacă, în urmă cu ceva ani erau publicate totuși două posturi titularizabile, ei bine azi sunt zero posturi titularizabile de ani de zile, nu mai găsești niciun post titularizabil! Așa că ori dai acest examen în zadar doar în speranța că vei prinde totuși ceva ore disparate în două trei școli, ori pleci în cele șapte zări, îngrozit de fraudele și de corupția din sistem. Și să vă dau un exemplu: în urmă cu vreo 4 ani dau examenul de titularizare și iau peste 8. Când îmi vine rândulș cer o anumită școală. În comisie era însăși inspectoarea generală care îmi spune: „nu îți recomand acea școală, e departe, sunt unguri, știi ungurește? Dacă nu știi nu ai ce căuta acolo” Postul era scos pt un an. Atunci am renunțat, am căutat altceva. Dar am rămas totuși în sală. Toți cei ce au cerut școala respectivă au fost „îndrumați” să nu meargă acolo. La un moment dat a venit o tânară cu nota 7 fix. În fața ei fuseseră cel puțin 15 candidați cărora li s -a recomandat să nu meargă acolo. Ei bine, când tânăra respectivă a cerut școala respectivă inspectoarea a zis „bravo, foarte bine ai ales, du-te acolo și îți va fi bine.” Am rămas toți trăzniți ! Ei bine s a dus acolo și, deși postul fusese scos doar pt un an, acea tânără a fost titularizată cu art. 253! Deși postul fusese scos pt un an! E clar deci ca s-a recurs la o asemenea strategie frauduloasă ca să iasă cine trebuie și a ieșit. Ulterior am aflat că tânăra era nepoata inspectoarei!”

Bogdan10 ianuarie 2019 at 18:46 – Înțeleg nemulțumirea multora, dar cred că e cazul să gândim și din perspectiva profesorilor care se apropie de pensionare. După ce toată cariera ai avut un salariu mult sub posibilitățile tale intelectuale, în momentul în care acesta ajunge la un nivel decent, e firesc să dorești să profiți de el. Trecerea de la un salariu de 3000-3500 lei la o pensie de 1500-1800 lei nu e plăcută pentru nimeni. Oamenii aceștia nu rămân de plăcere, ci de nevoie.”

Elena10 ianuarie 2019 at 16:26 – Propun menținerea în funcția didactică până la 101 ani !! Dacă se poate și într-o viață viitoare ! Valabil și pentru parlamentari…”

Popa1310 ianuarie 2019 at 16:12 – Nu pot să cred așa ceva! E adevărat??! De ani buni tot aștept să se elibereze un post pe materia mea, tot dau examene de titularizare degeaba pentru că noi, cei tineri, nu mai avem loc de niște bătrânei care clar au rămas pe sistemul de învățământ comunist și în loc să se bucure de pensie și nepoți, se chinuie cu 30 de copii care îi iau peste picior că evident la aproape 70 de ani nici nu prea mai vezi, nu mai auzi etc… În învățământ, mai mult decât în orice alt domeniu, ar trebui să se iasă la pensie mult mai devreme pentru că uzura psihică este maximă! Și apoi ne plângem că elevii nu învață, că nu sunt motivați/ îndrumați corespunzător… Păi când vezi o băbuță satulă de viață la catedră, care începe și dictează „scriți!” nisșe definiții inutile… ți se cam ia de școală și e mult mai interesant să stai pe fb la oră, că mamaia de 70 de ani oricum nu prea „pricepe tehnologia”…offf 🙁”

proflapensiecu bunsimt10 ianuarie 2019 at 13:56 – Chiar că e de râs!!! Să rămână bunicii și să plece nepoții… care poate au așteptat ani de zile ca suplinitori și au dat la greu examene în fiecare an… Rămân să „stea” la propriu” persoane care nu utilizează calculatorul și care nu mai au perfecționările făcute de ani de zile??? Oricum, în caz de restrângere sau completare, tot pleacă cine nu are 90 credite acumulate în ultimii 5 ani, ar trebui verificate dosarele tupeiștilor septuagenari. Se mai miră că pleacă tinerii dincolo…”

Nicoleta Popa10 ianuarie 2019 at 12:51 – Categoric nu ai ce să mai cauți la aproape 70 de ani în fatț a 20-25-30 de copii! Uzura fizică și mai ales cea psihică te fac praf! Stresul este uriaș! Ajungi acasă epuizat, nu mai ai răbdare cu membrii familiei tale! Viața iți este irosită, acasă te ocupi de hârtiile inutile pe care trebuie să le ai la școală! Salariile nu mai cresc după ce ai făcut 25 de ani vechime(!!!), singurul domeniu și singura țară în care se întamplă așa ceva, așadar nu contează experiența, nu ești încurajat să rămâi în sistem, copiii te iau peste picior, tu ești sărac, amărât, bolnav, obosit, bătrân…. Andronescu trebuia de mult să stea acasă, a făcut destul rău învățământului și asta și din cauza vârstei! Trebuia lăsată la vatră de mult și asta e dovada clară că după 55 de ani ar cam trebui să-i lași pe cei tineri să încerce să schimbe țara asta, pentru că tu nu te mai concentrezi ca la 30-35-40 de ani, iar copiii n-au nicio vină!”

maria berende10 ianuarie 2019 at 12:35 – numărul copiilor a scăzut dramatic și doamna Andronescu vrea doar babalâci incompetenți în sistem și alungă tinerii.”

maria berende10 ianuarie 2019 at 14:30 – nu e nicio criză de profesori sunt mii de tineri bine pregătiți care iau note peste 8 la titularizări și care nu încap în sistem din pricina unor gloabe ca această doamnă ancorată în comunism și care vrea numai babalâci ca și ea în sistem. Am luat peste 9 nota la titularizare și ca mine mulți dar nu m-am putut titulariza din pricina politicilor comunistoide ale acestor impostori.”

Mărin Cornea – De când sunt pensionar

F.Charm feat. Matteo – Ori la bal, ori la spital