Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Oglinda D-asupra patului ce-şi frânge de mult icoana venerată, În apa ei, oglinda râde din răsărit până-n amurg, Şi stă pe zid, mai albă vara şi iarna mai întunecată, Clepsidră-n care nu se vede nisipul clipelor ce curg. Se schimbă tot ce are o formă, dar ea rămâne neschimbată. Şi soarbe gesturile noastre în ochiu-i …
Continuă să citești Oglinda – de Cincinat Pavelescu
Motto: Satira este un fel de oglindă în care, de obicei, fiecare descoperă fața oricărei alte persoane, afară de a lui. - Jonathan Swift Satira Epocei Ca să te-nsori Te-nsori cu plată, Iar ca să mori, E şi mai lată; Ca să trăieşti, Ce cheltueşti?... Ca să boleşti, Cu ce plăteşti? Cum stăm acuma, E …
Continuă să citești Satira Epocei – de Alexandru Macedonski
Numai noaptea Numai noaptea vino, când tăcerea Se loveşte tainic de fereşti, Când mă-nchid ursuz în încăperea Unde stau şi-aştept să te iveşti. Ca un fur ce vrea să-mi intre-n casă, Dar s-a prins în curte, printre vreji, Numai noaptea vino, când se lasă O perdea de plumb pe ochii treji. Fluturând în urma ta …
Continuă să citești Numai noaptea – de Radu Stanca
Vorba aia La numai 15 anişori, Aveam o creştere aleasă. În pension făceam furori, Dar eram tare ruşinoasă. Şi când cu Nicuşor vorbeam, Mi-ardeau obrajii ca văpaia... Ţiu minte, cât de mult roşeam, Când îmi spunea de vorba aia. Într-o duminică, fiind cald Şi cum văzduhul sta să fiarbă, M-am dus la gârlă să mă …
Continuă să citești Vorba aia – de Ion Pribeagu
Motto: „Nu trebuie să aşteptăm fericirea ca pe un premiu. Când suntem fericiţi nimeni nu ne premiază.” - Anna de Noailles Amiază paşnică Ce proaspătă mireasmă de cătină, de coajă Şi de polen şi sevă în jur s-a risipit; Copacul, plin de soare, îşi picură-a lui vrajă; Un har divin în parcul imens s-a-nstăpânit. Frunzişurile …
Continuă să citești Amiază paşnică – de Anna de Noailles
Berzele se-adună-n stoluri şi fac roată peste sat, Se-vârtesc ca într-o horă, parcă inspectează locul Şi planează-n rotocoale, apoi din aripă bat, Bat cu aripile-n aer săgetând spre sud cu ciocul. Şi-au luat cu ele puii care-ades se pierd de stol, Câte una se întoarce ca un ghid şi îi adună, Stolul îi îmbrăţişează şi …
Continuă să citești Când berzele pleacă în august – de Ioana Gărgălie
Acelei care va veni Ion Minulescu De unde vii,Și-n care preafericită țarăVăzuși lumina zilei - tu, albă ca și-o zi?...Și ce nebune vânturi spre mine te purtară,Ce barcă rătăcită te-aduse pân-aci?...De ce plecași din țara, în care palmieriiTremurătoare umbre își culcă pe nisip?Nu-ți fu de-ajuns pustiul cu lacrimile serii,Și nu găsiși pe-aiurea să-ți plimbi frumosul …
Continuă să citești Acelei care va veni – de Ion Minulescu
În cinstea celei care a plecat Ion Minulescu Azi-noapte a plouat ca de-obicei, Că Dumnezeu face ce vrea... O noapte plouă-n cinstea mea... O noapte plouă-n cinstea ei... Azi-noapte, însă, a plouat În cinstea celei care-a plecat! A plecat?... Cine-a plecat? N-am plecat nici eu, nici ea - A plecat altcineva!... Dar cine-a fost nu …
Continuă să citești În cinstea celei care a plecat – de Ion Minulescu
Popor, faceţi loc! trece-un călător! Un sfeşnic înainte ş-un preot după dânsul; De săraci se duce un trist coşciug de lemn. Înfăşurat în trenţe, un corp este într-însul, Lacrime sau doliu tristarea nu însemn. - Cei mari, vă plecaţi! trece-un cerşetor! Bogaţilor, loc! trece-un călător! Acel cerşetor care chiar ieri nu avea pâine, Clopotul răsună, …
Continuă să citești Alaiul unui cerşetor – de Cezar Bolliac
Îndemn la luptă Nu dor nici luptele pierdute, nici rănile din piept nu dor, cum dor acele brațe slute care să lupte nu mai vor. Cât inima în piept îți cântă ce-nseamnă-n luptă-un braț răpus ? Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântăcând te ridici cu-n steag, mai sus ? Înfrânt nu ești atunci când sângeri, nici …
Continuă să citești Îndemn la luptă – de Radu Gyr
Periegheze 