Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Motto: „Atât să nu uitați, că el a fost un om viu, viu, pipăibil cu mâna.” - Nichita Stănescu Viaţa, în timpurile în care trăim, are un curs din ce în ce mai alert. Totul se schimbă într-un ritm care nu îţi lasă nici măcar suficientă vreme cât să realizezi despre ce era vorba. Aşa …
Continuă să citești Despre actualitatea lui Mihai Eminescu
La 174 de ani de la nașterea lui Mihai EMINESCU... Motto: Eminescu este un Beethoven al graiului românesc. - Tudor Arghezi Ție Tudor Arghezi Ceahlăul e statuia ta... Luceafărul te aștepta De veacuri vechi, mai multe sute, Piscul în creștet, cald, să ți-l sărute. S-a întâlnit adâncul cu înaltul Și nu mai scăpărase, din piatra …
Continuă să citești Cele mai frumoase poezii despre Mihai Eminescu
Eminescu de Grigore Vieru La zidirea Soarelui, se știe, Cerul a muncit o veșnicie. Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu, Ne-am ales cu domnul Eminescu, Domnul cel de pasăre măiastră, Domnul cel de nemurirea noastră Eminescu. Suntem în cuvânt și-n toate, Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate, …
Continuă să citești Cele mai frumoase 3 poezii despre Mihai Eminescu
Noapte Nemărginită bolt-a nopţii, Deschide tainica ta carte Şi-ascultă-mi glasul zbuciumării Neputincioase şi deşarte. Doar mila ta n-o să se stingă Când două mâini tremurătoare Îşi împreun' nevolnicia În chip de rugă şi iertare. Azi ţintele de nestemate Culege-le din cingătoare, Căci ochii stelelor mă mustră, Şi plânsul stelelor mă doare. Azi orice picur de …
Continuă să citești Noapte – de Lucian Blaga
Poeții sunt inima umanității – Eugene Ionesco Lanţul coliviilor 1. În sânul de maică stăteai și râdeai, O ce colivie frumoasă aveai! Și deodată, plângând într-o seară, Te-ai trezit pe pământ ca-ntr-o gară. Ca și cum ai fi fost dat afară din rai. 2. Copil doar o clipă, stingher și mirat, La școală te-au dus într-un …
Continuă să citești Lanțul coliviilor – de Dan Verona
Dormi, scumpa mea, şi nu te teme, Nu-i nimeni, nimeni n-a venit. Parfumul doar din crizanteme Te-a mângâiat şi te-a trezit. Sunt uşile de mult închise, Perdelele le-am tras de-a rând. N-am mai lăsat întredeschise Decât ferestrele la gând. Nu tresări, nimic n-apasă, Nu-ncearcă nimeni la uluc. Nu calcă nimenea prin casă, Sunt orele, care …
Continuă să citești Cântec de liniştit bolnava – de Virgil Carianopol
Orice copil are un nume Orice copil are un nume, Orice copil are o zi, Lumina lui aprinsă-n lume De noapte ne-ar putea păzi. Orice copil are o ţară, Orice copil are părinţi, Descoperind din vară-n vară Alt joc al păsilor cuminţi. Orice copil are o cale, Orice copil are un gând, Călătorind pe cer …
Continuă să citești Orice copil are un nume – de George Țărnea
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,Căci unul erau toate şi totul era una;Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toatăErau din rândul celor ce n-au fost niciodată,Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi:Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi? El …
Continuă să citești Rugăciunea unui dac – de Mihai Eminescu
Blestem de dragoste Când ţi-o fi lumea mai dragă,să-ţi pice dreapta beteagăşi s-ajungi, la cap de pod,cerşetor, slut şi nărod.Din puterea ta a plină,suptă de vreo curviştină,să rămâi sfrijit ca paiul,urle-ţi versul ca buhaiul,limba să ţi se-mpletească,să vorbeşti pe păsărească,să te topeşti de-a-n picioare,galbin, ca o lumânare! Să nu fie boală rea,care-n tine să nu …
Continuă să citești Blestem de dragoste – de Miron Radu Paraschivescu
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Muzeul satului Din viaţa acestor oameni Lipsesc mai multe secţii, Iar altele, cum ar fi Bunăstarea materială, fericirea şi norocul În istorie, Sunt slab reprezentate. Nu întâlneşti aici nici …
Continuă să citești Muzeul satului – Marin Sorescu
Periegheze 