DA… NEBUN! – de Ion Luca Caragiale

Motto: „Astăzi românul este născut poet și critic, câteodată și biciclist.” (I. L. Caragiale) Da... nebun! Despreţuiesc onori, avere; De slavă m-am hrănit destul! Alt orizont privirea-mi cere: De-aşa nimicuri sunt sătul! Să nu-mi azvârle-atotputinţii Nici o favoare… Nu! n-o vreu! Am o comoară-n fundul minţii; De-ajuns îmi sunt acuma eu! Trec astăzi ignorat prin …

Continuă să citești DA… NEBUN! – de Ion Luca Caragiale

Femeia – de Iulia Hasdeu

FEMEIA O inimă de Evă, enigmă-n veci profundă! Din foc divin și amestec din tina cea imundă; Protee fără nume, ce logica dezminți Deșartă sau prea rece, sau clocot de dorinți! Sub vraja frumuseții, ori dulcea ta zâmbire, Ascunzi tu suferință, rușine, sau iubire? În clara ta privire, de visuri încântată, Pot eu citi, femeie, …

Continuă să citești Femeia – de Iulia Hasdeu

Cum e mai bine – de Virgil Carianopol

Cum e mai bine? Virgil Carianopol Vecinul meu a pus într-unaGrădina lui, cât a-ncăput,Cu ceapă, usturoi şi roşiiŞi i-au dat toate, tot ce-a vrut. Eu am sădit mereu în viaţăPe-ntregul vieţii însoritIubire, visuri, gând, lumină,Şi n-am cules ce-aş fi dorit. Am dat cu trandafiri în oameni,Dar unii fiind de soare goi,Oprindu-și florile luminiiMi-au întors spinii …

Continuă să citești Cum e mai bine – de Virgil Carianopol

Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş

     2 decembrie 1935 - 2 decembrie 2024 - 89 de ani de la nașterea poetului Nicolae Labiș Dacă toate astea fi-vor învăţate Fiii voştri singuri hotărăsc în viaţăCare-i meseria ce o vor urma,Fiii voştri mai târziu învaţăTaina ei fierbinte, nobilă şi grea.Fiii voştri singuri mai târziu, fireşte,Îşi aleg iubita mângâind-o blând,Inima lor largă …

Continuă să citești Dacă toate astea fi-vor învăţate – de Nicolae Labiş

NOIEMBRIE 2024 – sumar al activității mele de blogger

Motto: Singura modalitate prin care poți face lucruri extraordinare este să iubești ceea ce faci. - Steve Jobs   Să începem cu sumarul actualizat al lunii OCTOMBRIE 2024: OCTOMBRIE 2024 – sumar al activității mele de blogger 1 noiembrie: Afară-i toamnă – de Mihai Eminescu Politicianismul de sorginte autohtonă – ieri și azi (1880-2024) 2 noiembrie: Îţi mai aduci aminte, …

Continuă să citești NOIEMBRIE 2024 – sumar al activității mele de blogger

Fără anotimp – de Demostene Botez

Fără anotimp Iar a venit o toamnă, dar când oare?! Eu nu ştiu să fi fost o primăvară. Începe iar să fie numai sară şi n-a fost zi cu soare. Şi zarzării când oare-au înflorit? Când au umblat albinele prin ei, cu zumzetul lor alb de clopoţei cu care am copilărit?... Au înflorit şi anu-acesta …

Continuă să citești Fără anotimp – de Demostene Botez

Poezii de suflet… aniversar! La mulți ani, ROMÂNIA!

Motto: Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. - Nichita Stănescu Cântec II de George Coşbuc Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai, Din stejarul Romei tu mlădiţă …

Continuă să citești Poezii de suflet… aniversar! La mulți ani, ROMÂNIA!

Toamna – de George Coșbuc

Toamna Toamna târziuÎn noaptea cu lună,Cum vâjâie codrulŞi geme şi sună!Din nordul cu neguriUn vuiet răsareŞi vine şi creşteMai iute, mai tare;Iar codrul aude,Puternicul regeAude prin noapteŞi bine-nţelegeAl oştilor vuietDin norduri pornite -El vrea să răscoalePuteri obositeŞi-njură şi urlă,Că-şi simte pierirea.Şi galben se face,Nu poate s-adoarmă,Nu-şi află nici pace,Şi tremură codrulCu inima ruptăDe spaimă, se …

Continuă să citești Toamna – de George Coșbuc

Noapte de toamnă – de George Topîrceanu

Noapte de toamnă Murmur lung de streşini, risipite şoapte Cresc de pretutindeni şi se pierd în noapte. Rareori prin storuri o lumină scapă De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă Şi-mi trimite-n faţă raza ei răsfrântă... Ploaia bate-n geamuri, streşinile cântă. Dar treptat, cu larmă potolită scade Cântecul acestui tremur de cascade. Tot mai des …

Continuă să citești Noapte de toamnă – de George Topîrceanu

Idilă – Cincinat Pavelescu

În brațe-mi de-ai vrea să te lași,Ți-aș face un cuib drăgălaș; Un cuib de amor neștiutDeparte, în codrul pierdut; Deasupra, seninul din cer,Jos, iarbă, mireasmă, mister. Izvorul cu ochi de smaraldCânta-va amorul meu cald, Și teiul va cerne ninsoriPe fruntea ta albă de flori; Iar timpul, oprind al său pas,Va da fericirilor glas; Ți-oi zice …

Continuă să citești Idilă – Cincinat Pavelescu