Îmi scrie mama Îmi scrie mama: „ți-am făcut mormânt, Că nu se știe ce și cum și când… Tu chiar dacă trăiești în București Știu eu cât de străin și singur ești. Are gărduț de fier ce ne desparte Dar vom fi mai aproape după moarte. E din beton. Să nu fii supărat Dar toți …

Continuă să citești Îmi scrie mama – de Mircea Micu

Curba de sacrificiu Doamne sfinte cel de sus Doamne sfinte cel de sus Toate, toate, le-am redus. Am redus băuturica Am redus și mâncărica Am redus, redus din gros De-a ajuns pielea pe os. Mă usuc și mă usuc Nu mai știu ce să reduc. Am redus de tot tutunul Am redus pân’ și săpunul …

Continuă să citești Doamne sfinte cel de sus – de Constantin Tănase

Romanţă în stil vechi Se stinge amurgul cu roşii văpăi,Şi noaptea de varăCoboară-n tăcere pe munţi şi pe văi,Înaltă şi clară. La marginea apei să-şi caute vadO turmă s-abate.Răsare şi luna din codri de brad,În singurătate. Măicuţele-n umbra părerii de răuSe duc să se culce;Din vale s-aude un glas de pârăuSălbatic şi dulce. Odihna s-aşterne …

Continuă să citești Romanţă în stil vechi -de George Topîrceanu

Am iubit Am iubit de când mă ştiu Cerul verii, străveziu, Despletitele răchite, Curcubeiele pe stânci Ori pădurile adânci Sub ger alb încremenite. Mi-a fost drag pe bărăgane Să văd fetele morgane Ori pe crestele din munte Joc de trăsnete rotunde, Scurgerea cocorilor, Pacea înălţimilor, Semeţia pinilor Plini de scama norilor. Am iubit iubirea pură, …

Continuă să citești Am iubit… – de Nicolae Labiș

Nu-s vinovat faţă de ţara mea La ora când cobor, legat în fiare,să-mi ispăşesc osânda cea mai grea,cu fruntea-n slavă strig din închisoare:– Nu-s vinovat faţă de ţara mea. Nu-s vinovat că mai păstrez acasăpe-un raft, întâiul meu abecedarşi că mă-nchin când mă aşez la masă,cuviincios ca preotu-n altar. Nu-s vinovat că i-am iubit luminacurată …

Continuă să citești Nu-s vinovat faţă de ţara mea – de Andrei Ciurunga

Se pare că te-am iubit sub multe forme şi în nenumărate feluri... Viaţă după viaţă, veac după veac, la nesfârşit. Inima mea vrăjită a făurit de fiecare dată acel colier al cântecelor Pe care ţi l-am dăruit ca să-l porţi la gât în toate formele tale, Viaţă după viaţă, veac după veac, pentru totdeauna. De …

Continuă să citești Iubire nesfârşită – de Rabindranath Tagore