Unor critici Voi, ce cătați defecte în scrierile mele Și intonați fanfare când constatați în ele Greșeli, imagini slabe, cuvinte ce vă par Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar, Voi, care vă dați truda de-a șterge de pe lume Tot lucrul de o viață întreagă ș-al meu nume, De ce atâta râvnă ș-atâtea opintiri Ca …

Continuă să citești Unor critici – de Vasile Alecsandri

Motto: Poezia unui vers adânc nu va putea niciodată fi înlocuită de poezia frazei. - Tudor Arghezi Am legat... Am legat copacii la ochi Cu-o basma verde Și le-am spus să mă găsească. Și copacii m-au găsit imediat Cu un hohot de frunze. Am legat păsările la ochi Cu-o basma de nori Și le-am spus …

Continuă să citești Am legat… – de Marin Sorescu

Fluturi sărutându-se Cu gene-ncins-a ochii tăiCel ce-a creat din veci iubirea,Iar ei sclipiri de soare-au prinsŞi-un fulger umed li-e privirea. Cu drag eu genele-ţi atingCu genele-mi de tremur pline,Din ochi clipesc aprins şi des –Şi astfel te sărut pe tine. Bătând din aripi, când ne suntUnite-aprinsele pleoape,E parcă soarele-ar luciŞi-ntrânsul ne-am uita de-aproape. Atunci eu …

Continuă să citești Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Poete, se-apropie seara; îți încărunțește părul Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo? E seară – spuse poetul – și-ascult, cineva poate strigă din sat, Cu toată ora târzie Veghez dacă două inimi tinere, rătăcite, se găsesc și dacă Ochii lor lacomi cerșesc muzica menită să le curme tăcerea Și să vorbească pentru ei. …

Continuă să citești Ce-mi pasă dacă îmi încărunțește părul! – de Rabindranath Tagore

Belşug - Negrule, cireşule, gândul rău te-mprejmuie. Jinduiesc la taine coapte guri sosite-n miez de noapte. Om şi păsări, duhuri, fluturi, nu aşteaptă să te scuturi. Prea eşti plin de rod şi vrajă, vine furul, pune-ţi strajă! - Las' să vie, să culeagă, Vara mea rămâne-ntreagă. Stelele deasupra mea nimeni nu mi le-a fura! Alte …

Continuă să citești Belşug – de Lucian Blaga

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Balada chiriașului grăbit Trec anii, trec lunile-n goanăŞi-n zbor săptămânile trec.Rămâi sănătoasă, cucoană,Că-mi iau geamantanul şi plec! Eu nu ştiu limanul spre carePornesc cu bagajul acum,Ce demon mă pune-n …

Continuă să citești Balada chiriașului grăbit – de George Topîrceanu

Umbra plopilor Și vom călători odată Pe unde n-am mai fost nicicând, Cu umbra plopilor, ciudată, Alunecând, alunecând… Și va rămâne-n urma noastră Doar tremurarea unui gând, Cu umbra plopilor, albastră, Alunecând, alunecând… De va mai fi o amintire, Și ea va trece, vrând, nevrând, Cu umbra plopilor, subțire, Alunecând, alunecând… Dă-mi gura ta și …

Continuă să citești Umbra plopilor – de Ion Horea

Nu am, moarte, cu tine nimic,Eu nici măcar nu te urăscCum te blestemă unii, vreau să zic.La fel cum lumina pârăsc.Dar ce-ai face tu şi cum ai trăiDe-ai avea mamă şi-ar muri?!Ce-ai face tu şi cum ar fiDe-ai avea copii şi-ar muri?!Nu am, moarte, cu tine nimic.Eu nici măcar nu te urăsc.vei fi mare tu, …

Continuă să citești Nu am, moarte, cu tine nimic – de Grigore Vieru

Rânduri pentru un necredincios Hai, vino!... Vino mai curând, să vezi Minunea-n care numai tu nu crezi, Să vezi cum cerul vesel se coboară Şi muntele-ncruntat cum se ridică, Să prindă cea din urmă zi de vară Cu cel din urmă zbor de rândunică... Hai, vino!... Vino mai curând, s-asculţi Nemulţumirea celor mici şi mulţi, …

Continuă să citești Rânduri pentru un necredincios – de Ion Minulescu