Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Motto: Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. - Nichita Stănescu Cântec II de George Coşbuc Ţi-ai mânat prin veacuri turmele pe plai, Din stejarul Romei tu mlădiţă …
Continuă să citești Poezii de suflet… aniversar! La mulți ani, ROMÂNIA!
Noapte de toamnă Murmur lung de streşini, risipite şoapte Cresc de pretutindeni şi se pierd în noapte. Rareori prin storuri o lumină scapă De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă Şi-mi trimite-n faţă raza ei răsfrântă... Ploaia bate-n geamuri, streşinile cântă. Dar treptat, cu larmă potolită scade Cântecul acestui tremur de cascade. Tot mai des …
Continuă să citești Noapte de toamnă – de George Topîrceanu
Toamna Toamna târziuÎn noaptea cu lună,Cum vâjâie codrulŞi geme şi sună!Din nordul cu neguriUn vuiet răsareŞi vine şi creşteMai iute, mai tare;Iar codrul aude,Puternicul regeAude prin noapteŞi bine-nţelegeAl oştilor vuietDin norduri pornite -El vrea să răscoalePuteri obositeŞi-njură şi urlă,Că-şi simte pierirea.Şi galben se face,Nu poate s-adoarmă,Nu-şi află nici pace,Şi tremură codrulCu inima ruptăDe spaimă, se …
Continuă să citești Toamna – de George Coșbuc
Toamnă Te uiţi cum muşcă toamna din verdele pădurii, Cum fiecare frunză e-o inimă bolnavă - Cu leziuni de unghii şi picături de sânge? Şi-n mine bate-o frunză, ciudată şi firavă, Ce sub capriciul vremei se leagănă şi plânge... Simt trupul meu cum soarbe miresmele de moarte Şi cum îşi distilează parfumul diafan, Pe mobile …
Continuă să citești Toamnă – de Claudia Millian-Minulescu
Toamnă de suflet Zilele albe, iată, au început să plece, Ca nişte bărci tăcute, pornind fără lopeţi. În ţărm se face seară, şi steaua-n cerul rece Păzeşte cripta nopţii cu candeli şi peceţi. În şirul vieţii noastre întreg, se face seară, O seară fără sunet, nici vânt, nici amintiri. Ieri a plecat o barcă, azi …
Continuă să citești Toamnă de suflet – de Tudor Arghezi
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Rapsodii de toamnă I A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fânețele. Toate florile …
Continuă să citești Rapsodii de toamnă – de George Topîrceanu
Motto: Viața e mai tare decât mizeriile ei. - George Bacovia Plumb de toamnă De-acum, tuşind, a şi murit o fată, Un palid visător s-a împușcat; E toamnă şi de-acuma s-a-nnoptat... - Tu ce mai faci, iubita mea uitată? Într-o grădină publică, tăcută, Pe un nebun l-am auzit răcnind. Iar frunzele cu droaia se desprind; …
Continuă să citești Plumb de toamnă – de George Bacovia
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Niciodată toamna... Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. Palid aşternut e şesul cu mătasă. Norilor copacii le urzesc brocarte. Casele-adunate, ca nişte urcioare Cu …
Continuă să citești Niciodată toamna… – de Tudor Arghezi
Motto: Trecutul e noapte, iar amintirile candele care cu vremea se sting. - Octavian Goga O ramură întârziată Nu ţi-a fost dat să vezi vreodată, Când toamna palidă coboară, Într-o grădină despoiată, O ramură întârziată Ce-a înflorit a doua oară? Nu te-ai oprit atunci în cale Să te întrebi: ce taină, oare, Ascund înţelepciunii tale …
Continuă să citești O ramură întârziată – de Octavian Goga
Acelei care va veni Ion Minulescu De unde vii,Și-n care preafericită țarăVăzuși lumina zilei - tu, albă ca și-o zi?...Și ce nebune vânturi spre mine te purtară,Ce barcă rătăcită te-aduse pân-aci?...De ce plecași din țara, în care palmieriiTremurătoare umbre își culcă pe nisip?Nu-ți fu de-ajuns pustiul cu lacrimile serii,Și nu găsiși pe-aiurea să-ți plimbi frumosul …
Continuă să citești Acelei care va veni – de Ion Minulescu
Periegheze 