Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Am obosit de vin, de stele Am obosit de gândurile mele, Am obosit de ochii care mă răsfrâng Neculegându-mi chipul din adânc. Am obosit râzând, am obosit de-atâta poezie Cântând doar cele câte vor veni Sau cele câte vrem să vie. Visez să uit odată Cuvinte, rânjet, gând Și să privesc în ochii de agată …
Continuă să citești Am obosit de vin, de stele – de Nicolae Labiş
Blestem de dragoste Când ţi-o fi lumea mai dragă, să-ţi pice dreapta beteagă şi s-ajungi, la cap de pod, cerşetor, slut şi nărod. Din puterea ta a plină, suptă de vreo curviştină, să rămâi sfrijit ca paiul, urle-ţi versul ca buhaiul, limba să ţi se-mpletească, să vorbeşti pe păsărească, să te topeşti de-a-n picioare, galbin, …
Continuă să citești Blestem de dragoste – de Miron Radu Paraschivescu
Motto: Singura modalitate prin care poți face lucruri extraordinare este să iubești ceea ce faci. - Steve Jobs Să începem cu sumarul actualizat al lunii IUNIE 2024: IUNIE 2024 – sumar al activității mele de blogger 1 iulie: CANADA – de ziua independenței sale (1 iulie 1867 – 1 iulie 2024) – LA MULȚI ANI! 2 iulie: …
Continuă să citești IULIE 2024 – sumar al activității mele de blogger
Purtând pe trup înfiptă ghearăȘi-n suflet drojdii de venin,De zece ori sărmana țară,Rămasa-n voie la străin,D-abia putând să mai respire,Mereu lovită de călăi -De ce te plângi c-a-ta peireÎți vine de la fii tăi?O nu și nu, iubito mamă!Acei ce roabă te-au trădatPrin furtișag români se cheamă,Mânjind un nume uzurpat! Trecut-au vagabonde gloatePrin ospătosul tău …
Continuă să citești La România – de Bogdan Petriceicu Hasdeu
IULIE De după dealuri arse și trudite, Înalță creste albe nori de plumb. S-adună-n iarbă umbre încâlcite Și, aspru, geme vântul prin porumb. Câmpia de paragină și scrum Întinde brațe lungi de colb în drum, Apoi își strânge sufletu-n păduri, Căscând în râpi dogoritoare guri... Dar norii sterpi coboară-n depărtare, Și-abia vibrează dincolo de zare …
Continuă să citești IULIE – de Otilia Cazimir
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran În jurul unui divorţ Mişu St. Popescu vrea să divorţeze. Lung prilej de vorbe şi de ipoteze! Unii spun că Mişu singur e de vină, Că la ei în …
Continuă să citești În jurul unui divorţ – de George Topîrceanu
IULIE Călin, jitarul de la sat, Cu puşca vecinic de-a spinare, Era pe holde împărat Şi statul lui n-avea hotare. În el tot câmpul se-ncredea, Toţi fluturii şi toată floarea: Sulfina seara-l adormea Şi-l deştepta în zori cicoarea. Odată, deşteptat în zori De-acel miros de dimineaţă, Îşi ridică ochii din flori Şi se uită peste …
Continuă să citești IULIE – de Duiliu Zamfirescu
Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii-s actori. Răsar şi pier cu rândul, fiecare: Mai multe roluri joacă omu-n viaţă, Iar actele sunt cele şapte vârste... - W. Shakespeare, Cum vă place, (monologul lui Jaques din actul II, scena 7). Să calci ușor... Să calci ușor când treci prin iarbă-n zori!În rouă-s lacrimile ce s-au …
Continuă să citești Să calci ușor când treci prin iarbă-n zori! – de Omar Khayyam
Vara în capitală Au plecat bucureştenii toţi la băi Şi cu Vara n-au rămas în capitală Decât morţii şi gardiştii... Iar pe străzile pustii şi prin odăi - Praful ce se-ngroaşă zilnic, Şi-n covoare - Moliile cu prezenţa lor fatală Şi cu veşnica lor poftă de mâncare... De urât că n-are ce să vadă În …
Continuă să citești Vara în capitală – de Ion Minulescu
VARĂ La orizont-departe-fulgere fără glas zvâcnesc din când în când ca nişte lungi picioare de păianjen-smulse din trupul care le purta. Dogoare. Pământu-ntreg e numai lan de grâu şi cântec de lăcuste. În soare spicele îşi țin la sân grăunţele ca nişte prunci ce sug. Iar timpul îşi întinde leneş clipele şi aţipeşte între flori …
Continuă să citești VARĂ – de Lucian Blaga
