A venit la doctorul Smilik Doamna Sprința Rosenstock, - Doctore, de două zile Nu mă simt bine deloc. Simt în corp o-nfrigurare Ce mă trece tam-nesam De la cap până-n picioare Ia vezi, doctore, ce am? Doctorul își ia o lupă Și se uită-n ochiul drept O palpează pe spinare Apoi delicat, pe piept. O …

Continuă să citești Calmare – de Ion Pribeagu

De ce-aş fi trist? De ce-aş fi trist, că toamna târzie mi-e frumoasă?Pridvoarele-mi sunt coşuri cu flori, ca de mireasă.Fereastra mi-este plinăDe iederi împletite cu vine de glicină. Beteala şi-o desface la mine şi mi-o lasă,Când soarele rămâne să-l găzduiesc în casă.O prospeţime nouă surâde şi învieCa de botez, de nuntă şi ca de feciorie. …

Continuă să citești De ce-aş fi trist? – de Tudor Arghezi

Motto: Nu vă uitaţi numai la ziduri, oameni. Uitaţi-vă la ceea ce e înăuntrul lor. - Radu Stanca                        Despărțire Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim Ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastră Şi nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim Eu …

Continuă să citești Despărțire – de Radu Stanca

Acesta nu este sfârşitul. Nu este nici măcar începutul sfârşitului. Probabil, este cel mult sfârşitul începutului. - Winston Churchill Vine o vremeCând trebuie să tragem sub noiO linie neagrăȘi să facem socoteala. Câteva momente când era să fim fericiți,Câteva momente când era să fim frumoși,Câteva momente când era să fim geniali.Ne-am întâlnit de câteva oriCu …

Continuă să citești Contabilitate – de Marin Sorescu

Motto: „Proștii mor, dar prostia rămâne.” – I. L. Caragiale Am zis iubitei mele: „Vino La câmp, s-auzi un pitpalac". Ea: „Da, îmi place pitpalacul... Dar nu merg: tu... eşti prea sărac". Plimbându-mă-n singurătate, O odă gloriei eu fac: Dar gloria se depărtează „De ce fugi?" zic. - „Eşti prea sărac!" Mă duc atunci la masa …

Continuă să citești Prea sărac – de Ion Luca Caragiale

Sonet bohem Tovarăşului meu întru mansardă Aseară mi-a venit proprietara, Madame Ecaterine Bobnăut, Punându-mi în vedere să mă mut, Că n-am plătit chiria toată vara. Am opinat că timpul nu-i trecut, Că dacă scriu romanul „Donna Clara”, O să mă proslăvească toată ţara Din Dorohoi şi până la Sascut. I-am spus, apoi, că noaptea-i aurită, …

Continuă să citești Sonet bohem – de Ion Pribeagu

Fluturi sărutându-se Cu gene-ncins-a ochii tăi Cel ce-a creat din veci iubirea, Iar ei sclipiri de soare-au prins Şi-un fulger umed li-e privirea. Cu drag eu genele-ţi ating Cu genele-mi de tremur pline, Din ochi clipesc aprins şi des – Şi astfel te sărut pe tine. Bătând din aripi, când ne sunt Unite-aprinsele pleoape, E …

Continuă să citești Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Unor critici Voi, ce cătați defecte în scrierile mele Și intonați fanfare când constatați în ele Greșeli, imagini slabe, cuvinte ce vă par Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar, Voi, care vă dați truda de-a șterge de pe lume Tot lucrul de o viață întreagă ș-al meu nume, De ce atâta râvnă ș-atâtea opintiri Ca …

Continuă să citești Unor critici – de Vasile Alecsandri

Poeții sunt inima umanității – Eugene Ionesco Ploaia Sfântului Ilie Plouă!...Zi și noapte, plouă -Ploaie veche,Ploaie nouă,Ploaie-n rateCalculateDe cerescul cămătar,Și la termen, achitate -Să ne spele de păcateDupă noul calendar... Ploaia Sfântului IlieAbia stă...Și-ncepe iar!... Parcă-ar fi o păpădieCa barba Sfinției sale -Barbă fără-asemănare,Ce se spulberă-n spirale,Peste „România Mare”,Pe care Sfântul IlieAr fi luat-o cu chiriePentru... …

Continuă să citești Ploaia Sfântului Ilie – de Ion Minulescu

O, dar e mişelnic lucru singur zilele să-ţi curmi!Ce cumplit îmi vânturi mintea, şi cu ce-ndârjire-mi scurmiNoaptea gândurilor mele, Moarte, când îţi stau în faţă!Simt că-nnebunesc... Mă tulburi. Fugi cu neagra ta povaţă.Înţeleg, împărăţia ta, cu veşnica-i odihnă,Este singura-mi scăpare. O să fiu acolo-n tihnă:Nici urât, nici dor; nici cobea neprielnicelor gânduriN-or mai răscoli cenuşa …

Continuă să citești Din prag – de Alexandru Vlahuţă