Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Motto: „Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre şi Tisa, ca să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre.” -Gheorghe Brătianu Cel mai cumplit război - din câte cunoscuse omenirea de până atunci - a început într-o zi din vara anului …
Continuă să citești BASARABIA – DRAGOSTEA MEA PIERDUTĂ (III)
În noaptea asta lungă, fără sfârșit, o femeie umblă subt cerul apropiat. Ea înțelege mai puțin decât oricine minunea ce s-a-ntâmplat. Aude sori cântăreți, întreabă, întreabă și nu înțelege. În trupul ei stă închis ca într-o temniță bună un prunc; De nouă ori se-nvârte discul lunei în jurul pruncului. El rămâne nemișcat și crește mirându-se. …
Continuă să citești Bunăvestire – de Lucian Blaga
Motto: Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, cum nu putem să o concepem fără Dunăre şi Tisa, ca să ne despartă de elementul slav. Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre. - Gheorghe Brătianu Începutul secolului al XX-lea găsea Basarabia în aceeaşi stare de înapoiere specifică regiunilor periferice ale imperiului autocrat al …
Continuă să citești BASARABIA – DRAGOSTEA MEA PIERDUTĂ (II)
Motto: „Proștii mor, dar prostia rămâne” - I. L. Caragiale Jalba hoților din închisori de Ion Luca Caragiale Dați-ne drumul din pușcărie, Dați-ne posturi, Cu bune rosturi, Dați-ne voie la tâlhărie, C-a sta în lanțuri Când alții danțuri Trag fără frică sus la putere, Și când ei fură Fără măsură, E anarhie!... însă... tăcere: Ei …
Continuă să citești Jalba hoților din închisori – de Ion Luca Caragiale
Motto: „În 1812, ca să se ştie, a pus muscalul piatra de hotar la Prut şi a rupt biata noastră Moldovă în două.” Puţină istorie (romanţată) nu strică! Respingerea turcilor de la asediul Vienei (1683) a marcat începutul sfârşitului agonizant pentru Imperiul Otoman. Lipsiţi de înţelepciunea de a-l ţine în pas cu vremurile, …
Continuă să citești BASARABIA, DRAGOSTEA MEA PIERDUTĂ… (I)
Motto: Poeţii sunt inima umanităţii. - Eugen Ionescu 21 martie - Ziua Internațională a Poeziei este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale; urmărește să susțină creația …
Continuă să citești De Ziua Internațională a Poeziei: „În dulcele stil clasic” – Nichita Stănescu
Vai, frumuseţea ceasului de-acuma de ce nu-mi este dat s-o sorb cu tine, şi-alături să simţim sub talpă huma de iarba vieţii grea, cum de suspine mi-i inima de când nu te-am văzut? Vreau soarele, pe degetele noastre unite, un inel să făurească; albastre zările-n privirile-ţi albastre să le privesc şi dragostea să crească din …
Continuă să citești Logodnă de primăvară – de Magda Isanos
Cântec de primăvară Înfloresc grădinele,Ceru-i ca oglinda;Prin livezi albineleŞi-au pornit colinda... Cântă ciocârliileImn de veselie;Fluturii cu miileJoacă pe câmpie. Joacă fete şi băieţiHora-n bătătură —Ah, de ce n-am zece vieţiSă te cânt, Natură! Poezii de Șt. O. Iosif Alte poezii de Șt. O. Iosif Citește poezia LA ARME! – de Ştefan Octavian Iosif - (re)postată …
Continuă să citești Cântec de primăvară – de Ștefan Octavian Iosif
Dans Toamna îmi îneacă sufletul în fum... Toamna-mi poartă în suflet roiuri de frunzare. Dansul trist al toamnei îl dansăm acum, Tragică beţie, moale legănare... Sângeră vioara neagră-ntre oglinzi. Gândurile-s moarte. Vrerile-s supuse. Fără nicio şoaptă. Numai să-mi întinzi Braţele de aer ale clipei duse. Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri. Câtă deznădejde …
Continuă să citești Dans – de Nicolae Labiș
Nu era nicio sanctitate în cer. Lipsea marele cavaler, Arhanghelii, îngerii deopotrivă. Numai eu rătăceam cu silueta costelivă. Ciupercile, crizantemele, bujorii Îşi fardau fără jenă obrăjorii. Berzele şi rândunicile Dănţuiau ca furnicile. Până unde, până unde se vedea Brazii, palatele erau de acadea. Poveştile, vorbele cu paturi de puf Lungite suveran în zăduf. Nu ştiu …
Continuă să citești Intrus – de Ion Pena
Periegheze 