Îmbărbătaţi-vă, români! Vă îndreptaţi greşala, Acestor Table voi urmaţi şi lepădaţi sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveţi şi-întreaga moştenire De nume, fapte de români şi a Patriei iubire. Oricare om veţi auzi, ce către voi vorbeşte Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeţi-i frăţeşte, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toţi românii sunt datori nobili a …

Continuă să citești Buna Vestire – de Iancu Văcărescu

Motto: Satira este un fel de oglindă în care, de obicei, fiecare descoperă fața oricărei alte persoane, afară de a lui. - Jonathan Swift Satira Epocei Ca să te-nsori Te-nsori cu plată, Iar ca să mori, E şi mai lată; Ca să trăieşti, Ce cheltueşti?... Ca să boleşti, Cu ce plăteşti? Cum stăm acuma, E …

Continuă să citești Satira Epocei – de Alexandru Macedonski

Dacă tu ai dispărea Adrian Păunescu   Dacă tu ai dispăreaÎntr-o noapte oarecareDulcea mea, amara meaAş pleca nebun pe mare.   Cu un sac întreg de lutŞi-o spinare de nuieleSă te fac de la-nceputCu puterea mâinii mele.   Lucru lung şi monotonSă te înviez femeieEu, bolnav PygmallyonHai, şi umblă Galatee.   Dacă tu ai dispărea,Fi-ţi-ar …

Continuă să citești Dacă tu ai dispărea – de Adrian Păunescu

O, primăvară, de temut ești, zână,când oarbă treci și mâinile-ți întinzispre mugurii din vârf cu totul blânziși loc de cuiburi cauți în grădină. Tu încă nimica nu știi de culori,de vocea calelor gravă.Tu nu știi nimica de fata bolnavăce stă la fereastră-ntre flori. Ești naltă, ești naltă, copaciispre umerii tăi se ridică,o, zână, tu nu …

Continuă să citești O, primăvară… – de Magda Isanos

Mă răsucesc, mă zbat Mă răsucesc, mă zbat în gol, în glod...gândul -fir nevăzut- mi-l înnod,mi-l deznod,patimi flămânde mă mușcă, mă rod... Doamne, găsi-voi spre Tine vrun pod,pentru foamea-mi de cer,pentru pașii-mi ce-n gloduri se-afundă și pier,pentru trăirea-mi fără flori și fără rod?! Ca un haiduczdrențuit de plumbi, olog, năuc,la răscruci sudorile de foc mi …

Continuă să citești Mă răsucesc, mă zbat – de Aron Cotruș

Motto: Poezia unui vers adânc nu va putea niciodată fi înlocuită de poezia frazei. - Tudor Arghezi Am legat... Am legat copacii la ochi Cu-o basma verde Și le-am spus să mă găsească. Și copacii m-au găsit imediat Cu un hohot de frunze. Am legat păsările la ochi Cu-o basma de nori Și le-am spus …

Continuă să citești Am legat… – de Marin Sorescu

Sosirea clipei Cu cât se-apropie clipa de plăcere, Cu-atât sosirea ei vrem să se-amâne… Căci chiar și cea mai mică-ntârziere E-un plus de timp ce nouă ne rămâne. Să amânăm pe cât putem sărutul… Gurile noastre-un timp să se mai caute Pe buza mării când așteaptă vântul Lopețile galerelor sunt flaute… Stai cu picior-ntins, dar …

Continuă să citești Sosirea clipei – de Radu Stanca

Diploma Se spune - și eu cred că nu-s poveștiC-ar fi trăit odată-n București,Prin nouă sute douăzeci și șapte,Un oarecare - Acsinte Papălapte,Care,Nu știu prin ce împrejurareAjunsese mare.Și, băiat drăguțAvând mănuși, cravașă și-un căluțEra primit în cercuri literare.La „Capșa” era-ntr-una nelipsit.A scris și niște versuri, mi se pare,Mă rog, era un om căpătuit.Așa că într-o …

Continuă să citești DIPLOMA – de Ion Pribeagu

Motto: „Vorba bună, zâmbetul și fapta binefăcătoare sunt raze ale soarelui răsfrânte în sufletul omului.” - Nicolae Iorga ZÂMBEȘTE Când ţi se pare atât de greu, S-asculţi cum lumea te bârfesşe Atunci, ascultă sfatul meu... Zâmbeşte! Şi când cel ce-l iubeşti curat Nepăsător te părăseşte, Nu te uita ca e-ngâmfat... Zâmbesşe! Păstrează-mă în ochii tăi …

Continuă să citești ZÂMBEȘTE – de Ion Minulescu