Dans – de Nicolae Labiș

Dans Toamna îmi îneacă sufletul în fum... Toamna-mi poartă în suflet roiuri de frunzare. Dansul trist al toamnei îl dansăm acum, Tragică beţie, moale legănare... Sângeră vioara neagră-ntre oglinzi. Gândurile-s moarte. Vrerile-s supuse. Fără nicio şoaptă. Numai să-mi întinzi Braţele de aer ale clipei duse. Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri. Câtă deznădejde …

Continuă să citești Dans – de Nicolae Labiș

Hanny – de Miron Radu Paraschivescu

Motto: Poetul. Un donator de sânge la spitalul cuvintelor. - Lucian Blaga Hanny (Cântic de mahala) În seara când s-au întâlnit,Ea se-ndrepta cu pas grăbitSpre locuinţă. El îi oferă braţul său,Dar ea-i răspunse: „Domnul meu,N-am trebuinţă! N-ascult de tinerii frumoşi,Bărbaţii toţi sunt mincinoşi,Cu-o vorbă dulce Ei te seduc, te-adorm uşorCa mamele copiii lor,Când vor să-i …

Continuă să citești Hanny – de Miron Radu Paraschivescu

Întrebare și răspuns – de George Topîrceanu

Întrebare și răspuns Rumegând cocenii de pe lângă jug, S-a-ntrebat odată boul de la plug: - Doamne, pe când alții huzuresc mereu, Pentru ce eu singur să muncesc din greu? La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a răspuns din slavă: - Pentru că ești bou! Alte poezii de George Topîrceanu. Mai multe poezii AICI. Vezi alte …

Continuă să citești Întrebare și răspuns – de George Topîrceanu

În fiecare zi – de Romulus Vulpescu

În fiecare zi ne batem jocDe păsări, de iubire și de mareȘi nu băgăm de seamă că, în locRămâne un deșert de disperare. Ne amăgește lenea unui visPe care-l anulăm cu-o șovăireNe reculegem într-un cerc închisCe nu permite ochilor s-admire. Ne răsucim pe-un așternut posacÎnsingurați în doi, din lașitateMințindu-ne cu guri care prefacÎn zgură sărutările …

Continuă să citești În fiecare zi – de Romulus Vulpescu

Spovedanie – de Ion Minulescu

Spovedanie Mă doare amintirea tinereţii Când fetele de-o vârstă cu băieţii, Deşi păreau doar nişte banale jucării - Păpuşi de sexe diferite - Simţind imboldul unor demonice ispite, Puneau la cale pentru viitor Romanticele lor căsătorii - Uzine pentru fabricat copii - Secret furat de la părinţii lor!... Mă doare tinereţea mea de ieri, Cu …

Continuă să citești Spovedanie – de Ion Minulescu

Homo homini lupus ​- de Alexandru Vlahuță

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Homo homini lupus Zadarnic! – Lupta se-ntețește,Și nu-i alegere de armă.Sub pumnul grosolan al forțeiDreptatea celui slab se sfarmă. Durerile vin tot mai multe,Mai mari și mai adânc simțite.De …

Continuă să citești Homo homini lupus ​- de Alexandru Vlahuță

Vezi, viață… de Radu Gyr

Motto: „Înfrânt nu ești atunci când sângeri,              nici ochii când în lacrimi ți-s.              Adevăratele înfrângeri,              sunt renunțările la vis.” –  (Îndemn la luptă - Radu Gyr) Vezi, viață… de Radu Gyr Vezi, Viață? Eu încă mai trăiescși încă-ți …

Continuă să citești Vezi, viață… de Radu Gyr

Un om pentru eternitate: ALEXANDRU IOAN CUZA

  Moto: «Biserica zice: „Deşertăciunea deşertăciunelor, totul este deşertăciune”! Ei bine, îmi permit a zice cum că acest mare adevăr îşi are şi excepţia sa. Nu este în lumea aceasta totul deşertăciune, rămâne ceva statornic; rămân faptele mari care sunt nepieritoare.» - Mihail Kogălniceanu, la înmormântarea lui Alexandru Ioan Cuza (Ruginoasa, 29 mai 1873). Să nu-i …

Continuă să citești Un om pentru eternitate: ALEXANDRU IOAN CUZA

Cetatea SOROCA și iubirea de moșie a ultimului său „pârcălab”: Nicolae BULAT!

Nicolae Bulat: „Unii îmi spun că sunt cel mai bun istoric din Soroca. Le răspund că sunt un foarte bun cercetător al ținutului natal.” Vara anului 2012 ne-a purtat pașii într-o nouă călătorie pe urmele faptelor de vitejie ale strămoșilor români. Într-o excursie de mai multe zile, care ne-a dus prin Republica Moldova, din nordul …

Continuă să citești Cetatea SOROCA și iubirea de moșie a ultimului său „pârcălab”: Nicolae BULAT!

REVELAȚIE – de Mircea Micu

Revelație Există, mai există, chiar există În lumea asta tragică și tristă O fată cu alura de artistă Ce-și tamponează nasul c-o batistă. Ea vine cu metroul și zâmbește Elastică și suplă ca un pește Și ochiul meu retina și-o mărește Și mă închin, zicând: „Doamne ferește!” De unde vine și încotro se duce, Purtând …

Continuă să citești REVELAȚIE – de Mircea Micu