Lui Dumnezeu – de Ioan I. Ciorănescu

Lui Dumnezeu

Tu care-ai plămădit din colbul ud
Un suflet cu verigi şi cu inele,
O râmă ce-o târăsc pe cerul crud,
De ce-mi făcuşi, din plumb şi gânduri grele?

Ah, patimile-mi colcăie în trup
Şi carnea lor de faguri vor s-o spargă,
Să iasă ca albinele din stup
Şi-n voie să colinde lumea largă.

Eu te-am închipuit bogat, în cer,
Cu stelele cununi şi pietre scumpe,
Dar nu-ntări-ndoiala mea cu fier,
Căci marea din păcate va inrumpe.

Şi de exişti în haos fără zi
Şi-mi sfarămi veşnicia de zăpadă,
Urechea ta mă poate auzi?
Şi ochiul tău e-n stare să mă vadă?

Alte poezii de Ioan I. Ciorănescu.

27 mai 1905 – S-a născut poetul Ioan I. Ciorănescu. Ioan I. Ciorănescu (27  mai 1905, Moroeni, Dâmbovița – 18 octombrie 1926, Sibiu) a fost un poet și  traducător, frate cu Alexandru

Ioan Ciorănescu (după alte surse Ion) (născut  la 27 mai 1905, Moroeni, județul Dâmbovița – decedat la 18 octombrie 1926, Sibiu) a fost un poet și traducător român.

Citește și acest material despre Ioan I. Ciorănescu.

_______________

Ades mi-aduc aminte – de Ioan Ciorănescu (melodie) 4K

Ades mi-aduc aminte, iubito, că stăteam
În cețele gălbui de toamnă, în odaie
Să despletesc reci chipuri pe aburitul geam
Din linii frânte, fine ca firele de paie.

17 gânduri despre “Lui Dumnezeu – de Ioan I. Ciorănescu

Răspunde-i lui panatiberiu Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.