Lui Dumnezeu Tu care-ai plămădit din colbul ud Un suflet cu verigi şi cu inele, O râmă ce-o târăsc pe cerul crud, De ce-mi făcuşi, din plumb şi gânduri grele? Ah, patimile-mi colcăie în trup Şi carnea lor de faguri vor s-o spargă, Să iasă ca albinele din stup Şi-n voie să colinde lumea largă. …


