Motto: „Să nu faci nimic sau să faci ceva fără folos e acelaşi lucru.” – proverb basc

Povestea vorbei (de astăzi și a zilelor / anilor din urmă):

Din prima trebuie precizat că NIMIC din activitatea sa anterioară nu o recomanda pe Natalia-Elena INTOTERO pentru a conduce Ministerul Culturii! Oricât de puțini bani dau actualii guvernanți pe ceea ce ar trebui să reprezinte cultura noastră, într-o perioadă de profunde și rapide transformări. Și cu toate acestea, a fost numită. Ocupând un fotoliu pe care au stat Alexandru ODOBESCU, Constantin A. ROSETTI, Dumitru C. BRĂTIANU, Dimitrie GUSTI, Petre P. CARP, Titu MAIORESCU, Vasile A. URECHIA, Take IONESCU, Spiru HARET, Ion G. DUCA, Simeon MEHEDINŢI, Octavian GOGA, Alexandru LAPEDATU, Nicolae IORGA, Andrei PLEŞU, Ion CARAMITRU, Adrian IORGULESCU. Și mulți, mulți alții. Și mai ai tupeul să vorbești de prezervarea… identității naționale, de apărarea valorilor perene ale „tezaurului” nostru național! Cu precizarea că pe siteul ministerului, după mai bine de o lună de la învestire, madam ministru nu are un C.V! Ce să mai vorbim despre altele…În aceste fotografii (care îmi aparțin), realizate pe 17 mai 2023, în secția „Tezaur” a Muzeului Național de Istorie din București, am imortalizat câteva dintre artefactele care au fost furate (în noaptea de 24 / 25 ianuarie 2025) dintr-un muzeu aflat într-o localitate din Țările de Jos (Olanda). Au fost sustrase următoarele obiecte de patrimoniu, având o valoare inestimabilă:
– Coiful de la Coțofenești (jud. Prahova), datând din sec. V – IV î. Hr.;
– 3 dintre Brățările din aur, descoperite la Sarmisegetuza Regia.

Ele făceau parte dintr-o expoziție care cuprindea peste 670 de obiecte din metale prețioase, (aflate în patrimoniul cultural național, în custodia mai multor muzee din România), fiind reprezentative pentru civilizația geto-dacilor și a altor populații care (în timp) au viețuit – alături de autohtoni – în spațiul geografic carpato-danubiano-pontic. În ce mă privește, consider că șansele ca statul român să reintre în proprietatea lor sunt extrem de reduse. Desigur că și eu mi-aș dori să mă înșel. Pentru a putea să fie admirate în muzeele din România, acolo unde le este locul.

Despe reușita reprezentată de inițiativa de a organiza această expoziție, vezi și materialul „Ilustrată din Amsterdam – Dacia, imperiul aurului și al argintului” – publicat de Radio România Cultural pe 16 septembrie 2024.

Ca să nu o lungim prea tare, înainte de a ne reaminti cine este personajul ministerial cu pricina, hai să vedem cum a gestionat „cazul” jafului unor bunuri de patrimoniu, cunoscut acum de toată suflarea românească (și nu numai). O scrie cu aplomb Cristian Pantazi, autorul articolului „AUR cere, PSD livrează. Demiterea directorului de la Muzeul de Istorie în scandalul coifului dacic, exemplu de răsturnare a valorilor”, publicat în G4Media.ro . Material în care se referă la conferința de presă, (desfășurată pe 28 ianuarie 2025), în cadrul căreia ministra Natalia Intotero l-a demis pe Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie din capitală, inițiatorul expoziției cu tezaurul dacic (organizată în muzeul Drents din orașul Assen, din Țările de Jos).

În articol autorul își pune multe din întrebările cărora am încercat și noi să le găsim răspunsuri în textul de mai jos. Inclusiv curiozitatea neostoită, de a afla cum a procedat „moara” PSD, cea care a făcut selecția, în urma căreia d-na INTOTERO a fost propulsată atât de sus. Autorul remarcă o serie de deficiențe inacceptabile de comunicare manifestate în cadrul conferinței, cum ar fi: „incapacitatea de a sintetiza informația relevantă, încărcarea discursului cu detalii prolixe (lipsa semnalului la telefon, de exemplu), limbaj de lemn, formulări școlărești, exagerări ridicole (furtul coifului dacic e „o durere ce nu poate fi exprimată în cuvinte”). Pe scurt, un chin pentru auditoriu.”

Pentru ca treaba să fie bine așezată-n pagină, propun să-l vedem pe prim-ministrul Marcel CIOLACU, aflat la Roma (în februarie 2024), ocazie cu care a vizitat și… expoziția „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, deschisă la Muzeul Național Roman din Roma, unde era expus și coiful de aur de la Coțofenești (care se și vede – în fotografia de mai jos – în vitrina aflată în fața sa). Iar acum CIOLACU face pe niznaiul, intrând în pielea unui naționalist agresiv, comportându-se public ca atare, amenințând cu adoptarea unor măsuri punitive în toate direcțiile (inclusiv împotriva… Țărilor de Jos)! În loc să vadă cu prioritate culpa celor pe care în are în directă subordonare, înclusiv pafarista pe care a numit-o la cârma Ministerului Culturii.

Spune-mi cu cine te-nsoțești, ca să-ți spun cine ești…

Despre d-na Natalia-Elena INTOTERO, este vorba. O tanti-nimeni, rătăcită de PSD în Parlamentul României, înșurubată în Camera Deputaților începând din anul 2012. De unde nu se mai dă dusă… În context, viața profesională și talentul / talentele care o recomandă acum pe cucoană, pentru a ocupa (în anii din urmă) diferite scaune ministeriale, ne interesează prea puțin. Pledoaria mea urmărește dovedirea paralelismului acesteia cu realitățile vremurilor și interesele statului în care un partid iresponsabil a gurguțat-o în fruntea bucatelor, pentru care nu o recomanda… NIMIC! Nici măcar o doză normală de bun simț. Că nu degeaba zice omul de rând „Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești!”

Este dovedit de toată evoluția societății umane că „nu poți să faci din rahat bici, care să și plesnească!” Pentru că s-ar putea să faci și rahatul praf… și să-i împroaște ventilatorul și pe alții!

D-na Intotero nu se află la prima experiență ministerială. În timp, partidul din care face parte a mai folosit-o pentru a plomba diferite găuri ministeriale, fără niciun fel de relevanță. De niciun fel. A trecut precum gâsca prin apă, fără să lase urme, nici măcar cât un… limax!

O asemenea carieră politică anostă, lipsită de elemente evidente care să-i jaloneze… evoluția, nu poate să constituie temelia pentru (am)plasarea doamnei cu pricina în funcții care-i depășesc cu mult capacitatea de înțelegere a misiunii sale în viața publică românească.

Studii: La sfârșitul materialului nostru vezi CV-ul acesteia și toate specializările / cursurile / etc., toate calitățile dobândite de-a lungul vremii, mai ales după ce a fost introdusă în politică de către PSD. Sunt evidențiate și funcțiile pe care le-a ocupat în tot acest timp al activității sale socio-profesionale.

În anul 2009, în timpul guvernării PDL-PSD, a fost numită secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. S-a făcut repede remarcată, declarând că Suedia are preşedinte şi notând în declaraţia sa de avere că deţine o maşină „Lancea”. Ieșirea PSD de la guvernare, în septembrie 2009, a pus capăt travaliului ministerial al madamei. În anul 2012, Victor Ponta, devenit prim-ministru, a numit-o din nou secretar de stat coordonator al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. În toamna acelui an a ocupat un loc de deputat în Parlamentul României, din partea județului Hunedoara.

Nu m-aș fi aventurat să creionez un portret sumar al proaspetei ministrese a Culturii, din motive care țin de nevoia de a prezerva energia necesară pentru o astfel de întreprindere, realizând că zădărnicia oricărui asemenea demers constituie regula zilelor pe care le trăim. Și nici nu am să mă apuc să-l fac.

Mă rezum să readuc în atenție un posibil PORTRET al acesteia, creionat într-un articol / interviu, apărut în ziarul Adevărul, realizat de către Mihai Voinea și Cristian Delcea, publicat pe 4 aprilie 2013, intitulat „Învăţăturile deputatei Natalia Intotero pentru românii săraci: „Să stea în ţară! Să-şi ia trei meserii şi să muncească!” Articol pe care vă asigur că merită să-l (re)vedeți, fiind definitoriu pentru acest gen de personaje, descoperite la apelul de… noapte al zânelor luminiscente! În ce mă privește, îl remarcasem din momentul publicării, prin inedit și aerul… inefabil pe care le degajau spusele acestei noi „descoperiri” din tenebrele hunedorene. Zise care au fost confirmate de întreaga carieră a actualului ministru al Culturii: Și al cui / ce o mai fi…

Ne spunea tânăra speranță a politichiei naționale că fusese „învățătoare, apoi profesoară de limba engleză”, intrând în învățământ „de la 19 ani, imediat după ce am terminat liceul pedagogic.” Până la realizarea interviului, nu avusese timp să-și (de)pună CV-ul pe site-ul Camerei Deputaților! Mai aflam că numele INTOTERO era al soțului său, cetățean străin, alături de care alesese să trăiască / locuiască în România, specificând că „n-am vrut niciodată să-mi părăsesc şi nu doresc să-mi părăsesc ţara.” Ca să știm cu ce specie de patriot get-beget – dacă nu… dac-beget (!) – aveam de-a face! Spre politică se îndreptase ca urmare a faptului că s-a „confruntat” cu „diferite probleme” în domeniul în care muncea, „în învăţământ”. Astfel a ajuns la concluzia că, „fiind o persoană foarte energică, ar fi cazul să mă implic şi eu, având în vedere că nu mi-am dorit niciodată să părăsesc ţara”, precizând că nu se gândea „la funcţii sau să mă gândesc că peste 12 ani voi ajunge parlamentar.”

„Nu faci din cioară privighetoare.” – proverb turcesc

Opțiunea sa politică a fost de la început PSD, pe care l-a considerat „ca fiind partidul cel mai apropiat mie, partidul meu de suflet”, devenit – în timp – „o a doua familie” a sa. Mai spunea că spre doctrina social-democrată au atras-o „oamenii, în primul rând oamenii care activau în cadrul acestui partid. Şi ceea ce îşi propune această doctrină, să militeze pentru pătura socială.” Pe vremea aia – interviul datând din prima parte a anului 2013 – oamenii pe care-i remarca, erau: „ am început să activez în cadrul Tineretului Social Democrat (TSD), l-am cunoscut pe Victor Ponta, când era preşedintele TSD, l-am cunoscut pe Nicolae Bănicioiu care coordona pe atunci Liga Studenţilor, mulţi alţi colegi. Pe Daciana Sârbu, Ioana Pop şi mulţi alţii alături de care ne-au legat mulţi ani de muncă.” Între timp, mulți / multe s-au schimbat la conducerea respectivului partid, cei enumerați sunt de mult duși de-acasă, dar – de fiecare dată – doamna Intotero a dovedit o reală putere de adaptare la noile realități, manifestându-se ca o supraviețuitoare a tuturor primenirilor de cadre întâmplate în ultimul deceniu de politică social-democrată!

„Sunt lucruri pe care, câtă vreme nu le-nveţi, nu le poţi face; sunt altele – câtă vreme nu le faci, nu le poţi învăţa.” – proverb armean

Mai zice că a intrat în politică după ce s-a confruntat cu probleme în domeniul educațional: „… reforma continuă din sistemul de învăţământ. Şi în momentul de faţă (se referea la realitățile din anul 2013, n. n.), vedem că Legea învăţământului nu este cea mai bună lege şi ne dorim să avem o lege care să aducă stabilitate.” Ce să mai… i-a scăpat porumbelul din gură! Pentru că, în anii care au urmat acestor declarații sforăitoare / găunoase, Legea educației naționale nr. 1/2011, a fost hărtănită de Partidul Social Democrat, fiind amendată de atâtea ori încât i s-a schimbat în totalitate sensul reformator inițial! Confirmă apoi că atunci când a devenit director de școală, era deja membră a PSD, declarând că ocupase funcția în urma unui „concurs”, susținut „pe vremea Guvernului Tăriceanu, deci noi eram în opoziţie la vremea respectivă.” I-aș reaminti cucoanei că respectivul guvern minoritar era susținut în Parlament de către… pesedei, așa că „opoziția” despre care făcea vorbire era doar una așa, de… oha! Liberalii îndeplinind toate pohtele hulpavilor PSD-iști, pentru a nu pierde fragila majoritate care-i menținea la guvernare!

„Cu zestrea nevestei, nu te faci om.” – proverb armean

Ba bine că NU…

Vezi mai jos partea referitoare la Declarațiile de Avere ale d-nei deputat. Cu toate lipsurile pe care le conțin. Cu toate confuziile (voite!?) din conținutul lor, cu ignorarea unora din rubricile (obligatorii) pe care le au aceste tipizate. care nu sunt… facultative. Toate acestea ar merita un material de presă distinct, care, până acum, a scăpat din vederea opiniei publice. Iar materialele apărute acum, după desemnarea / numirea sa ca ministru al Culturii, nu aprofundează un subiect care se anunță a fi deosebit de… generos. O spune cineva care a parcurs toate declarațiile de avere ale acesteia, aflate pe site-ul Camerei Deputaților.

Despre o parte din averea soțului, vezi și articolul „Ce afaceri are soțul italian al Nataliei Intotero, urmașa Gabrielei Firea în Guvern. Familia a obținut o sumă uriașă din două tranzacții”, apărut în FANATIK, pe 19 iulie 2023.

„Ce faci cu hambarul mare dacă n-ai ce să pui în el?” – proverb bengalez

Întrebată cum de a ajuns secretar de stat / ce o recomanda pentru a accede în această funcție, d-na Intotero zicea că activase mult în cadrul organizației Tineretului Social Democrat (TSD): „am dorit şi m-am implicat foarte mult pe parte de legături cu comunităţile româneşti, alături de colegii mei de la tineret”, în cadrul PSD, alegând să activeze „la departamentul de relaţii cu comunităţile româneşti şi la departamentul de politică externă (ale partidului, n. n.).”

„Să nu-ţi fie frică să faci greşeli. Dar să nu le repeţi.” – proverb coreean

Și-i scapă un nou porumbel voiajor din gură, fapt care nu rămâne netaxat de către cei doi jurnaliști care realizau interviul:

• „Vedem foarte multe cazuri de români care îşi sfârşesc destinul, viaţa, prin străinătate, care acolo au muncit la negru şi care nu au bani să poată familia să-i aducă în ţară”, zice doamna deputat Intotero, cu mult aplomb.
• „Poate ne daţi dumneavoastră idei“, zic cu promptitudine ziariștii, adăugând: „Tot repetaţi că nu aţi vrut niciodată să părăsiţi ţara. Dumneavoastră aveţi o situaţie materială mai fericită, dar mulţi părăsesc România de nevoie.”
• La care doamna deputat răspunde – cum altfel decât – pe negândite: „Indiferent cât de greu ar fi, nu este o soluţie să plecăm în străinătate. Ce se întâmplă cu ţara dacă plecăm toţi şi lăsăm o ţară pustie?”

„Ce bine este să nu faci nimic şi după aceea să te mai şi odihneşti.” – proverb spaniol

Iar dialogul „(ab)surzilor” dintre părți continuă în aceeași notă de comic absurd:

• Întrebare: „Puteţi să-i spuneţi asta unui om care nu are unde să se angajeze şi care pleacă peste hotare ca să-şi întreţină familia?”
  – Intotero: „Există soluţii. Te poţi angaja să ai trei meserii, să munceşti, şi cu siguranţă rezultatele vor fi la fel din punct de vedere material.”
• Întrebare: „Cum să-ţi iei două-trei joburi, când faci 12 ore muncă fizică? Să munceşti 24 din 24 de ore?
  Intotero: „Daţi-mi exemplu de un român plecat în străinătate care munceşte acolo, câştigă un salariu, îşi plăteşte cheltuielile şi după aceea cu cât mai rămâne.”
• Întrebare: „Avem prieteni din copilărie care munceau de dimineaţa până seara pe câteva sute de lei. Au fost nevoiţi să plece, şi-au lăsat copiii acasă, n-au făcut-o de plăcere.”
  Intotero: „Salar? Cât au salaru’? Haideţi să vedem cât au salaru’. Nu vreau să intru în polemică, vă spun cu tot respectul, putem număra pe degete cazurile fericite. Dumneavoastră de ce nu aţi plecat în străinătate? Pentru că aţi avut ambiţie şi voinţă. Dacă oamenii ar fi mai conştiincioşi, dacă ar avea ambiţie şi voinţă…”

„Eu cred ceea ce spui, dar sunt surprins de ceea ce faci.” – proverb egiptean

Iar dialogul a continuat în aceeași cheie… absurdă:

• Întrebare: „Dumneavoastră numai prin ambiţie şi voinţă aţi reuşit?”
  Intotero: „Eu când m-am angajat învăţătoare aveam un salariu foarte mic. Dar n-am plecat din ţară, chiar dacă aveam posibilitatea să plec pentru un loc de muncă mai bine plătit. Nu am vrut şi nu vreau să-mi părăsesc ţara şi vreau să conving cât mai mulţi tineri să nu-şi părăsească ţara. Chiar dacă există momente dificile, dacă rămânem în ţară şi muncim cu toţii, sunt convinsă că ţara şi viitorul nostru, al tinerilor, se vor schimba. Dar dacă toţi părăsim aceasă ţară şi aşteptăm doar ajutoare din partea statului, cum să se dezvolte România?”
• Întrebare: „E puţin ciudat ca un politician să-i acuze pe cei care au plecat din ţară, mai ales pe cei care au făcut-o în disperare de cauză.”
• Intotero: „Nu-i acuz, dar nu este o soluţie.”
• Întrebare: „Pentru cine nu este o soluţie?”
  Intotero:„ Ascultaţi-mă! Am întâlnit foarte mulţi oameni care au plecat în străinătate fără să conştientizeze pericolele la care se expun, au plecat fără să ia un număr de telefon de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, au ajuns acolo, foarte mulţi au fost persecutaţi. Vedem foarte multe cazuri de români care îşi sfârşesc destinul, viaţa, prin străinătate, care acolo au muncit la negru şi care nu au bani să poată familia să-i aducă în ţară.”
• Întrebare: „Şi a cui este vina, e numai vina lor?”
  Intotero: „Nu spun că e numai vina lor, spun că nu este o soluţie.”
  Întrebare: „Nu este o soluţie pentru cine?”
  Intotero: „Pentru ei, personal.”
• Întrebare. „Dar care ar fi soluţia?”
  Intotero: „Să rămână aici şi să muncească.”
• Întrebare: „Ce să muncească? Avem locuri de muncă pentru toţi?”
  Intotero: „Există locuri de muncă.”

„Toţi oamenii suntem făcuţi din acelaşi pământ, dar nu din aceeaşi formă.” – proverb mexican

Jurnaliștii tot încercau să o aducă pe… deputată cu picioarele pe pământ, dar totul se dovedea a fi în zadar:

• Întrebare: „Sunteţi din Hunedoara. În Valea Jiului se închid mine. Ce să facă minerii?”
  Intotero: „Reconversie profesională.”
• Întrebare: „Noi am fost în Valea Jiului şi acolo toţi oamenii se vaită că nu sunt locuri de muncă, spun că nu au ce să muncească.”
• Intotero: „Nu e chiar aşa. Există foarte multe firme cu capital privat, dar sunt şi foarte multe persoane care nu doresc să muncească.” … „Nu este o soluţie să pleci din ţară, iar eu îi încurajez pe tineri să rămână în ţară.”

„Din beţie te trezeşti, dar din prostie nu.” – proverb românesc

Iar coana mare se trezește vorbind… aiurea, așa cum a dovedit – cu prisosință – curgătorul:

•  Întrebare: „Cum îi încurajaţi, din vorbe?”
  Intotero: „Indiferent de greutăţile cu care se confruntă, îi încurajez să rămână în ţară. Dacă ai ambiţie, dacă ai voinţă, poţi să perseverezi în viaţă. Dacă tu îţi doreşti ca om să pleci în străinătate, nu te poate obliga nimeni. Poate că dacă eu plecam de la bun început din ţară, în momentul de faţă eram foarte realizată din punct de vedere material. Dar pentru mine realizarea materială nu reprezintă o prioritate”! I-auzi brâul, trece râul / și mândruța… frontieruța!
• Intotero: „Cu timpul o să mă cunoaşteţi. Am candidat şi în campania electorală, am spus şi atunci, repet şi acum, eu vreau să fiu parlamentarul tuturor primarilor, indiferent de culoarea politică.”
• Întrebare: „Şi cum vreţi dumneavoastră să ajutaţi oamenii, ce proiecte concrete aveţi?”
• Intotero: „Proiectele mele sunt oamenii (cu tandreţe). Legi foarte bune pentru oameni, legi care să nu se mai modifice de la o zi la alta.”
• Întrebare: „Spuneţi-ne un proiect de lege pe care îl aveţi pentru oameni.”
• Intotero: „O lege puternică în sănătate, o lege puternică în învăţământ şi toate iniţiativele legislative care vor fi, fie din partea colegilor, fie din partea mea.”
• Întrebare: „Dacă tot vreţi atât de tare să ajutaţi oamenii, trebuie să aveţi un proiect, o idee.”
  Intotero: „Da, unul dintre proiectele mele ar fi ca toţi copiii din România să beneficieze de sistem de sănătate gratuit şi de şcoală gratuită. Când spun sănătate mă gândesc la toţi copiii bolnavi, toate cazurile pe care le vedem la televizor şi părinţii trebuie să facă un sacrificiu extrem pentru că în ţară nu există posibilitatea pentru o anumită intervenţie sau statul nu poate deconta.”

„Din şobolan se naşte tot şobolan şi din viperă tot viperă.” – proverb arab

• Întrebare: „Din câte ştim, sănătatea şi şcoala sunt gratuite pentru copii.”
  Intotero: „De ce atâţia părinţi fac apel la mass-media şi la diferite ONG-uri? Deci, eu vreau o investiţie serioasă în sănătate, în primul rând gândindu-mă la copii, copiii sunt generaţia viitoare, dar nu vreau să neglijez nici generaţia părinţilor şi a bunicilor noştri.”
• Întrebare: „Ăsta, cu sănătatea, e un proiect grandios, dar…”
• Intotero: „Da, este un proiect grandios care poate să angajeze statul la cheltuieli fantastice.”
• Întrebare: „Şi ce o să prevadă mai exact acest proiect?”
  Intotero: (Enervată) „O să vedeţi la momentul respectiv. Ce pot să vă spun eu acum?”
• Întrebare: „Ar însemna ca statul român să doteze spitalele cu aparatură de nivel occidental, ca să nu mai mergem în alte ţări pentru anumite operaţii. Cu toţii ne dorim asta, dar are statul bani pentru aşa ceva?”
• Intotero: „Poate ne daţi dumneavoastră ideile.”
• Ziariștii: „Noi nu suntem parlamentari.”
  Intotero: „Nu trebuie să fiţi parlamentari. Deja mi se pare că sunteţi tendenţioşi.”
• Ziariștii: „De ce?”
  Intotero: „Aşa.”

Și dialogul a continuat în aceeași notă, reporterii reproșându-i deputatei banalitatea multora din lucrurile pe care le spunea, aceasta manifestându-și nemulțumirea față de atitudinea jurnaliștilor, reafirmându-și disponibilitatea de a contribui „… la realizarea proiectelor legislative care să fie în beneficiul oamenilor.” 

• Jurnaliști: „Am înţeles asta. Ne-aţi prezentat un proiect grandios, aţi vorbit de aducerea sistemului de sănătate la nivel occidental şi noi v-a întrebat de unde luaţi resurse.”
• Iar d-na Intotero a răspuns conform șablonului folosit de-a lungul și de-a latul întregului interviu: „Eu am încredere în Guvernul Ponta. A găsit soluţii pentru creşterea salarială, a găsit soluţii pentru creşterea pensiilor, promisiunile care au fost angajate în campania electorală au fost onorate. Îmi pare foarte rău, la revedere.” Și dusă a fost. Și dusă a rămas!

Iar de atunci, doar personajele distribuite în jocurile politice s-au mai schimbat, nu și apetența politicienilor de casă de a-și pupa șefii vremelnici în toate locurile pidosnice. Și în văzul lumii. Rețeta sigură pentru a asigura supraviețuirea multora dintre ei, deși meritele efective – pentru a o face – sunt egale cu… 0 (zero)!

Interviul mai are nevoie de vreun comentariu!? Eu nu cred. Are acuratețea unui bisturiu, devoalând un personaj caragialesc, ales pentru exemplifica cu prisosință această fațetă a societății românești din toate timpurile, începând de la modernitate încoace. Iar răspunsurile fără egal ale madamei, care au consistența nucii lovind cu putere un perete de inconștiență, conturează portretul robot al parvenitului de școală nouă. Atât de nouă, încât individa ar trebui să-și ascundă capul în nisip și să-l uite acolo. Da ea… nu și nu, ține coada și mai sus!

„Din gura mincinosului nici adevărul nu se crede.” – proverb românesc

Am știut de acest interviu din chiar momentul apariției sale în Adevărul; și am realizat încă de atunci cât de (ne)pregătită era d-na deputat Intotero pentru nobila misie de… parlamentar. Pentru mine era clar că șansele sale de a deveni un politician veritabil / implicat, aflat în slujba soluționării problemelor reale ale comunității din care proveneau voturile care l-au propulsat în Parlament erau doar… iluzorii. Fapt confirmat de multe din faptele sale ulterioare, prin care aceasta s-a afirmat pe firmamentul politic PSD-ist. Partid care nu a aplicat principiile sale programatice, ci s-a bazat pe încurajarea manifestării plenare a unor sicofanți și pupincuriști notorii, atât de necesari afirmării unor lideri cu un stil dictatorial / totalitar de conducere. Timpul a dovedit că pălăria politică sub care a vârât-o familia Ponta (și nu numai) era mult prea încăpătoare pentru potențialitatea tinerei membre de partid. Astfel și-a asigurat perpetuarea calității de parlamentar supus, fidel intereselor de partid ale tuturor celor cărora își datora menținerea pe listele promovate de partid. Pusă acolo unde interesele partidului reclamau o astfel de prezență de… paie, fără să o caute cineva de / la… competențe. C-așa-i politichia dâmbovițeană, indiferent de slabele speranțe pe care ni le-am făcut atunci când am crezut că putem intra și noi în rândul lumii civilizate. Speranțe care au expiat și ele cam de multișor.

„Meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă din vedere.” – proverb românesc

Doar pentru cei interesați, care pot să acceadă site-ul Natalia-Elena INTOTERO – Camera deputaților: „Sinteza activității parlamentare în legislatura 2012-2016”, unde găsiți tot ce trebuie pentru a cunoaște mai bine activitatea acesteia în timpul primului său mandat de parlamentar (deputat), cum ar fi:

• Curriculum Vitae
• Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2012-2016
• Activitatea parlamentară în cifre:

Luări de cuvânt:	la 52 puncte de sumar (în 43 ședințe)
– din care declarații politice:	19
Declarații politice depuse în scris:	72
Propuneri legislative inițiate:	84, din care 16 promulgate legi
Proiecte de hotărâre inițiate:	1
Întrebări și interpelări:	60
Moțiuni:	2

Și, nu în ultimul rând, Declarațiile de avere ale acesteia, din intervalul 17 decembrie 2012 – 29 decembrie 2016 (șase la număr); se pot accesa și Declarațiile de interese (șase bucăți).

„Omului cu învăţătură îi curge miere din gură.” – proverb românesc

Pentru următorul mandat – vezi site-ul Natalia-Elena INTOTERO – Camera deputaților: „Sinteza activității parlamentare în legislatura 2016-2020, unde poate fi găsit tot ce trebuie pentru a cunoaște mai bine activitatea acesteia în timpul celui de al doilea său mandat de parlamentar (deputat), cum ar fi:

• Curriculum Vitae
• Sinteza activității parlamentare în legislatura 2016-2020

Activitatea parlamentară în cifre:

Luări de cuvânt:	la 49 puncte de sumar (în 36 ședințe)
– din care declarații politice:	4
Declarații politice depuse în scris:	57
Propuneri legislative inițiate:	89, din care 46 promulgate legi
Întrebări și interpelări:	55
Moțiuni:	7

Și, nu în ultimul rând, Declarațiile de avere ale acesteia, din intervalul 29 decembrie 2016 – 29 decembrie 2020 (șapte la număr); se pot accesa și Declarațiile de interese (șase bucăți).Pentru următorul mandat – vezi site-ul Natalia-Elena INTOTERO – Camera deputaților: „Sinteza activității parlamentare în legislatura 2020-2024, unde poate fi găsit tot ce trebuie pentru a cunoaște mai bine activitatea acesteia în timpul celui de al treilea său mandat de parlamentar (deputat), cum ar fi:

• Curriculum Vitae

– Sinteza activității parlamentare în legislatura 2020-prezent

Activitatea parlamentară în cifre:

Luări de cuvânt:	la 97 puncte de sumar (în 70 ședințe)
– din care declarații politice:	12
Declarații politice depuse în scris:	12
Propuneri legislative inițiate:	116, din care 35 promulgate legi
Întrebări și interpelări:	131
Moțiuni:	6

Nu în ultimul rând, Declarațiile de avere ale acesteia, din intervalul 21 decembrie 2020 – 15 iunie 2024 (șase la număr); se pot accesa și Declarațiile de interese (cinci bucăți).

Din decembrie 2024 este din nou deputat în circumscripția electorală nr.22 HUNEDOARA, pentru legislatura 2024-2028.

„Şi maimuţa mai cade din copac.” – proverb japonez

Parafrazând un străvechi proverb persan, „dacă vrei să-ţi faci feciorul om, dă-l la păstori, însă grăbeşte-te să-l iei acasă înainte de-a ajunge vită!”, cred că deja s-a pierdut șansa ca d-na Natalia-Elena INTOTERO să fi fost recuperată la timp de către „familia” sa politică!

Miercuri, 19 iulie 2023, Președintele Klaus Werner Iohannis a semnat decretul prin care Natalia-Elena Intotero a fost numită ca Ministru al Familiei, tineretului și egalității de șanse, în locul Gabrielei Firea. Între timp, la Palatul Cotroceni, s-a consumat și Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură.

Iar din decembrie 2024, o dată cu învestirea Guvernului prezidat de Marcel CIOLACU (PSD – PNL – UDMR – minorități), d-na Natalia-Elena INTOTERO a fost unsă ministru al Culturii, în locul liberalei Raluca Turcan.

Am ornat articolul cu fotografiile d-nei Natalia-Elena INTOTERO, preluate de pe site-ul Camerei Deputaților.

____________________

Natalia Intotero, despre tezaurul furat: Paza umană – trebuia scris negru pe alb în contract!

Fără să știe nimic despre speță, pe un ton alintat… parșiv, ministra își dă cu părerea! Spunând – printre altele – că „paza umană” trebuia trecută clar în contract: „să fie scris negru pe alb”. Că așa-i în politica românească de partid, fiecare pafarist poate presupune orice!

Despre… beția de cuvinte intoteriană, în formă agravantă, într-un recent videoclip de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024!

https://www.facebook.com/watch/live/?ref=watch_permalink&v=1527130702013687

Cum explică Natalia-Elena Intotero (președinta Comisiei de educație din Camera Deputaților), urgența deplasării a 3 parlamentari în Bali (Indonezia) – pe cheltuiala statului român, în plină grevă a profesorilor din mai -iunie 2023:

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a unor membri ai Guvernului (de la min. 2;21 depune jurământul Natalia-Elena Intotero, ca ministru al familiei, tineretului și egalității de șanse; după care și-a tras o cruce… oblică!)

Natalia Intotero către Ludovic Orban – „Rușine, PNL!” (atunci când – în octombrie 2019 – Ludovic Orban i-a desființat ministerul românilor de pretutindeni, lăsând-o fără obiectul muncii… politice)

Aceeaşi întrebare, ministru fără răspuns: în iunie 2018, pentru a treia oară în 3 luni, ministrul românilor de pretutindeni, Natalia Intotero, nu știe să răspundă la întrebarea „Câți studenți români învață peste hotare”.