Coşmar În Taimâr, cu-o sanie cu reni – colo pân' şi vara viscoleşte – dat-am de un sat de moldoveni ce uitaseră – săracii! – româneşte. I-a adus colo tătuca Ţarul şi le-a dat pământ, cât vezi în jur, numai că nu-ntra în el brăzdarul – cică e bocnă anul împrejur. Şi-au rămas: să crească …

Continuă să citești Coşmar – de Nicolae Dabija