Vară târzie

Vremea iubirilor noastre-a fost vara fugară,
vara târzie-a pus capăt grăbitului zbor.
Parca văd cum plecai pe nisip – strigau,
strigau şi piereau în septembrie mâinile tale.

Nu mai ştiu ce-a urmat după tine.
Poate un gol, poate păsări sau vânt.
Te-am chemat încă mult timp şi nimenea nu-mi răspundea,
până când într-o noapte a răspuns pentru tine zăpada.

Ar fi fost să te uit ori să-mi spun
ca-ntâlnirile noastre n-au fost decât visul grădinii aceleia,
că volutele sânilor tăi nu erau decât umbletul lunii prin apă,
surprins de un tânăr.

Dar vara de câte ori trece şi tremură-n zare
din nou bănuindu-se toamna cu capul tău roşu,
văd iarăşi nisipul acela, văd iarăşi cum pleci – şi strigă,
strigă pierind în septembrie mâinile tale.

Alte poezii de A. E. Baconsky.

Citește poezia Fluxul memoriei – de A. E. Baconsky – publicată pe 7 octombrie 2021.

Anatol Emilian BaconskySursa foto: http://www.comunismulinromania.ro

Anatol Emilian Baconsky (născut pe 16 iunie 1925, Cofa, România – decedat la 4 martie 1977, București, România) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare modernistă, asociat și cu mișcarea suprarealistă din România. Este tatăl diplomatului, scriitorului și politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele A. E. Baconsky. A murit în cutremurul din 4 martie 1977.

Despre activitatea literară a scriitorului vezi AICI articolul Câteva dintre poeziile proletcultiste ale lui Anatol Baconski…: Și târnăcoapele când bat / Și stânca din adâncuri frântă / Și apele când se frământă / Vorbesc de Lenin ne-ncetat!

Citește și articolul Alexandru Ivasiuc și A.E. Baconsky, pulverizați la ruleta vieții

____________________________

Cele mai frumoase poezii – Vara târzie – A. E. Baconsky