Acum, când ne adunăm gândurile sperând la mai bine, să nu-i uităm pe cei duși dintre noi! Fără de care poate că n-am fi fost ce și cât mai suntem. Un NICHITA STĂNESCU mai puțin cunoscut... N-au murit în zadar N-au murit la Plevna în zadar străbunii din legende şi din poveşti, o dovedesc prea …

Continuă să citești N-au murit în zadar – de Nichita Stănescu

Scut și armă Domnul sfânt să ne iubească,  Şi-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste Ţara Românească Şi-al românilor popor! Noi prin vremi ce ne-ncercară Altă armă n-am avut Numai dragostea de ţară Ce strămoşii ne-o lăsară, Şi pe Sfântul Domn de scut. Dar ne-a fost destul atâta! Fruntea sus, voi fraţi …

Continuă să citești Scut și armă – George Coșbuc

În țara mea sunt văi și munți și flori,Și diamante,Și sunt sticleți atât de mulți în capete savante!Poeții ritmului sărac slăvesc albastrul zării,Și crește-atât de mult spanac pe lanurile țării. În țara mea sunt tei și plopi,Și zarea-i diafană,Și-n țara mea jandarmi și popi iau lefuri de pomană;Și-n țara mea sunt flori de myrt,Principiu sau …

Continuă să citești ÎN ȚARA MEA – de Ion Pribeagu

SONET  Acum din nou îmi treci pe sub fereastră, Tu, toamnă, tu, frumoasă cerşitoare, Pe urma ta cântări tânguitoare Lin flutură-n întinderea albastră. Durerea ta în zare călătoare Atinge-n drum căsuţa mea sihastră Şi-nfrigurate florile din glastră Suspină-n zvonul frunzei care moare. Rămân, aşa, pierdut în reverie, Şi, dus încet de luntrea amintirii, Ascult duioasa …

Continuă să citești Sonet – de Octavian Goga

Mirabila sămânţă Mă rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt rost să fac de seminţe, de rarele, pentru Eutopia, mândra grădină, în preajma căreia fulgere rodnice joacă să-nalţe tăcutele seve-n lumină. Neapărat, mai mult decât prin oraşul rumorilor, c-o stăruinţă mai mare decât sub arcade cu flori, voi umbla primăvara întreagă prin târguri căutând vânzători …

Continuă să citești Mirabila sămânţă – de Lucian Blaga

Dureri ascunse Sunt flori care-şi înclină boiul şi mor topite de visare, Mai sunt şi ochi ce plâng în noapte şi-adorm când soarele răsare, Mâhnite-s florile acele, dar jalea lor cine-o mai ştie? Cine-a-nţeles cât plâns ascunde sub ochi o dungă viorie? Cât praf de flori nu cerne vântul de-a lungul zilelor de vară, Şi …

Continuă să citești Dureri ascunse – de Dimitrie Anghel

Dialog Frunze de toamnă, frunze nătânge, Miezuri de piersică, pline de sânge, Cum v-aţi rănit atât de cumplit? N-am bănuit, n-am bănuit Că soarele poartă-un cuţit, un cuţit. Alte poezii de Nina Cassian Citește poezia Voiam să rămân în septembrie – de Nina Cassian - (re)postată pe 1 octombrie 2025; Citește poezia Liniște în cer – de Nina …

Continuă să citești Dialog – de Nina Cassian

Upanişad sau Tratat despre echivalenţe Frunzele în ramuri? Prizoniere. Libere să freamăte? Părere. Liberă e frunza doar spre toamnă; Libertatea clipei o condamnă La căderea liberă, pe drumul Consumat înspre pământ şi tumul. De iluzii, veşted se desparte Liberă o clipă,-n zbor: în moarte. Alte poezii de Romulus Vulpescu Citește poezia În fiecare zi – de …

Continuă să citești Upanişad sau Tratat despre echivalenţe – de Romulus Vulpescu

Motto: „Astăzi românul este născut poet și critic, câteodată și biciclist.” (I. L. Caragiale) Da... nebun! Despreţuiesc onori, avere; De slavă m-am hrănit destul! Alt orizont privirea-mi cere: De-aşa nimicuri sunt sătul! Să nu-mi azvârle-atotputinţii Nici o favoare… Nu! n-o vreu! Am o comoară-n fundul minţii; De-ajuns îmi sunt acuma eu! Trec astăzi ignorat prin …

Continuă să citești DA… NEBUN! – de Ion Luca Caragiale