Un cântec – de Ștefan Octavian Iosif

Un cântec Aud un cântec. Vine de departe, Adus de vântul serii, şi mă cheamă... Nu-i plâns de fluier, nu-i suspin de-aramă, Nici glas de om... E dincolo de moarte... Sunt alte lumi de care nu-mi dau seamă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deşarte! E doina ta cea dulce, …

Continuă să citești Un cântec – de Ștefan Octavian Iosif

Patriarhal – de Ion Pribeagu

Patriarhal Fâlfâiri de boare roze Se strecoară în infinit Când pe drumuri sure trece Popa Neacşu obosit. Nalt e popa. De departe Cu un sfânt poţi să-l asemeni Când cu dragoste împarte Pilde bune între oameni. Urcă popa spre colină Răsfirându-şi barba-n vânt Vesel c-a-mpărţit lumină Şi iubire pe pământ. Când să intre în curticică …

Continuă să citești Patriarhal – de Ion Pribeagu

Rugăciune – de Eusebiu Camilar

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Rugăciune Cum să nu umblu trist prin grădini?...Din coastele tatei cresc rădăcini.Din inima lui ierburi multe-au crescut,S-au înălțat, străvezii, și-au căzut... Printre amurguri cânt și cosesc.Sub care iarbă o …

Continuă să citești Rugăciune – de Eusebiu Camilar

Ploaia Sfântului Ilie – de Ion Minulescu

Poeții sunt inima umanității – Eugene Ionesco Ploaia Sfântului Ilie Plouă!...Zi și noapte, plouă -Ploaie veche,Ploaie nouă,Ploaie-n rateCalculateDe cerescul cămătar,Și la termen, achitate -Să ne spele de păcateDupă noul calendar... Ploaia Sfântului IlieAbia stă...Și-ncepe iar!... Parcă-ar fi o păpădieCa barba Sfinției sale -Barbă fără-asemănare,Ce se spulberă-n spirale,Peste „România Mare”,Pe care Sfântul IlieAr fi luat-o cu chiriePentru... …

Continuă să citești Ploaia Sfântului Ilie – de Ion Minulescu

Bună seara, iubito – de Lucian Avramescu

Bună seara, iubito Bună seara, iubito, te aştept ca din cerSă-mi aduci continente de palid misterCu acest tren personal şi stingherBună seara, iubito, te aştept ca din cer. Bună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinteCă puţine mai sunt pe pământ lucruri sfinteCă intră iubiri prematur în morminteBună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinte. …

Continuă să citești Bună seara, iubito – de Lucian Avramescu

Trufași, mișelnici stăpâni – de Aron Cotruș

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Trufași, mișelnici stăpâni  Aron Cotruș trufași, mișelnici stăpâni!o ziva veni,cu aripi sălbatice de vijelii,când crunt ni-or scăpăra cazmalele-n mâni… atunci,atunci…smulși, rupți din munci,ieșiți din mințicu pumni fierbințicu-oțelul nostru tot,zdrobi-vom …

Continuă să citești Trufași, mișelnici stăpâni – de Aron Cotruș

În miezul verii – de George Coşbuc

Sub paltin aici e răcoare. S-aud rândunele pe sus Cântând și jucându-se-n soare. Tăcută e valea-nflorită Și-un nor ca o pânz-aurită Se duce spre-Apus. Pădurea, pe culme, mai tace, Mai cântă cu freamăt încet; Iar uneori vârfu-și desface, Dând vântului loc să colinde. Un grangure puii-și deprinde Să cânte-n făget. Eu văd cum se urcă …

Continuă să citești În miezul verii – de George Coşbuc

Să-mpărțim ce-a fost – Adrian Păunescu

Să-mpărțim ce-a fost Știu că-i foarte târziu și că nici n-are rost, Dar aș vrea să-mpărțim tot dezastrul ce-a fost Cum în toate e-un preț, cum în toate e-un rost, E firesc să-mpărțim tot ce-a fost. Pentru tot ce a fost, pentru tot ce va fi Mai acordă-mi o singură zi, Ca să-ți spun ce …

Continuă să citești Să-mpărțim ce-a fost – Adrian Păunescu

Când am iubit am fost urât – de Ion Minulescu

Când am iubit am fost urât Ce-am fost cândva azi nu mai sunt …Dar ce sunt azi îmi pare răuCa n-am putut să fiu mereu -Același cântăreț cu chip de Sfânt …Când am urât am fost iubit,Când am iubit am fost urât…Și-n viață n-am cântat decâtRomanța Celui răstignit …Tot ce-am sperat rămas-a vis,Și-am dobândit ce …

Continuă să citești Când am iubit am fost urât – de Ion Minulescu

Sonet II – Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată – de Alexandru Vlahuţă

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Sonet II - Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată,Să simt din nou a vieţii primăvară,În drumul meu …

Continuă să citești Sonet II – Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată – de Alexandru Vlahuţă