Brumărelul Într-o verde grădinițăȘade-o dalbă copilițăPe-așternut de calonfiri,La umbră de trandafiri.Trece-un voinicel cu grabăȘi din fugă o întreabă:„- Spune-mi, dalbă copiliță,Cu rumena ta guriță,Ești nevastă, ori ești fată,Ori zână din cer picată?”„- Nici nevastă sunt, nici fată,Nici zână din cer picată,Ci sunt floare garofiță,Răsărită-n grădiniță;Dar tu, voinicele, spune,Ești însurat, ori ești june?”„- Eu sunt, dragă, …

Continuă să citești Brumărelul – de Vasile Alecsandri

Motto: Poezia este spunerea Fiinţei... este fondarea fiinţei prin cuvânt. - Martin Heidegger Frunza Ai... frunză galbenă,Ceas desfrunzitDe ce vrei tu să credCă toamna a şi venit.Ieri iubita mi-a spus târziu-Vezi tu codrul cel veşnic viuVara noastră se va sfârşiCând galben de tot va fi.Codrul verde şi-adânc eraŞi-avea umbra de catifeaŞi-n tot codrul, sub cerul …

Continuă să citești Frunza – de Dan Verona

Prietenul sufletesc Dacă-l întrebi de sănătate, El stă cu buzele umflate. Dacă-l opreşti cumva la masă, Zice că supa e prea grasă Şi, încă de la început, Bucatele nu i-au plăcut. Îi dai ţigare şi-l surprinzi C-aşteaptă să i-o şi aprinzi. Te-ntreabă cât câştigi din meserie Şi cât plăteşti semestrul de chirie. Se pare că …

Continuă să citești Prietenul sufletesc – de Tudor Arghezi

„Fiecare frunză îmi șoptește fericirea, planând către pământ din copacul toamnei." - Emily Bronte Pastel - Adio, pică frunza Şi-i galbenă ca tine, - Rămâi, şi nu mai plânge, Şi uită-mă pe mine. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare... - Mai stai de …

Continuă să citești PASTEL – de George Bacovia

Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a ceva ciudat. Nu ştiu când o sa fie asta, tată, Dar, hotărât, o să ne jucăm odată, Odată, poate, după scăpătat. E un joc viclean de bătrâni Cu copii, ca voi, cu fetiţe ca tine, Joc de slugi şi joc de stăpâni, Joc de păsări, …

Continuă să citești De-a v-aţi ascuns – de Tudor Arghezi

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Frunzele (Elegie de toamnă) Nu mă-ntreba nimic în noaptea asta,Nici cât e ceasul, nici ce gânduri am.Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra,Să nu văd frunzele cum cad din ram... Fă …

Continuă să citești Frunzele – de Radu Stanca

Voiam să rămân în septembrie de Nina Cassian Voiam să rămân în septembriepe plaja pustie și palidă,voiam să mă-ncarc de cenușacocorilor mei nestatorniciși vântul greoi să-mi adoarmăîn plete ca apa-n năvoade; voiam să-mi aprind într-o noaptețigara mai albă ca luna,și-n jurul meu – nimeni, doar mareacu forța-i ascunsă și gravă; voiam să rămân în septembrie,prezentă …

Continuă să citești Voiam să rămân în septembrie – de Nina Cassian

Cu toamna în odaie Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam, Mi-a bătut cu degete de ploaie... Şi la fel ca-n fiecare an, M-a rugat s-o las să intre în odaie, Că-mi aduce o cutie cu Capstan Şi ţigări de foi din Rotterdam... Am privit în jurul meu şi-n mine: Soba rece, Pipa rece, Mâna rece, Gura …

Continuă să citești Cu toamna în odaie – de Ion Minulescu