Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Nu te teme, nu te teme Dacă iar mor crizanteme, Dacă iarăşi pier în zare Păsările cântătoare... Nici nu plânge, nici nu plânge Când rupi frunza şi vezi sânge, Când rupi creanga şi prin creangă Moartea zice din talangă... Nu-ţi fă rană, nu-ţi fă rană Din a toamnei grea dojană, Nici nu spune, nici nu …
Continuă să citești Cântec de toamnă – de Radu Stanca
Prea Curată Maică, Pururea Fecioară,Sufletul din mine nu-l lăsa să moară,Ci revarsă, Sfântă, peste el, de sus,Mila Ta cea mare, mila lui Iisus!... Îngeri împrejuru-mi fă să se adune,Să-mi arate calea către cele bune,Să-mi îndrepte paşii pe cărarea milei,La-nceputul nopţii, la-nceputul zilei!... Să gonească toate duhurile rele,Ce pândesc în drumul vieţuirii mele,Bietului meu suflet să-i …
Continuă să citești Rugăciune către Maica Domnului – de Vasile Militaru
Motto: Fiecare ceas pe care nu-l petreci singur e un ceas furat vieții. - Victor Eftimiu Crizanteme Aşteaptă-mă diseară la fereastrăCu ochii trişti, cu fruntea visătoare...Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme,Să-mpodobim iubirea care moare... Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme...Sunt flori târzii, sunt florile din urmă,În viaţa lor e moartea primăverii,Cu viaţa lor …
Continuă să citești Crizanteme – de Victor Eftimiu
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Morții Suntem câmpul pe care-l plouă ploile. Suntem iarba pe care-o pasc oile și lumina pe care-o dă soarele. Suntem izvoarele. Suntem viitorul și rădăcinile și somnul în care …
Continuă să citești Morții – de Ion Caraion
Într-o seară, pe la zece, N-a fost cald, dar nici prea rece, Am avut o aventură, Nici cu Haike nici cu Sură, O coniţă delicioasă, Nici urâtă, nici frumoasă, Şi-am intrat cu ea în vorbă, Nici de Cosmos, nici de ciorbă. Avea ochii ca doi aştri, Nici căprui, dar nici albaştri, Gura dulce, zâmbitoare, Nici prea …
Continuă să citești O aventură galantă – de Ion Pribeagu
Balada cuplului precar Mai rea decât spaima intrării în mâine, E clipa ucisă din lipsă de pâine, Din lipsă de aer, din lipsă de spaţiu, Şi iată-ne robii aceluiaşi saţiu… Reproşuri prea multe, regrete puţine, Iubirea, nici oarbă, de foame nu ţine. Un gol periferic ne stă la-ndemână Şi o ură dibace din urmă ne …
Continuă să citești Balada cuplului precar – de George Ţărnea
Ca o reverenţă, frunza Pregătiri de toamnă şi la mine-n sânge, şi o greutate simt acum la mers, cred că-mi face semne frunza ce se frânge, printr-o reverenţă dinspre univers. Doamne, vine toamna, parcă-i o dovadă că-i destulă toamnă s-o aştepte-n noi, dacă nu le vine ochilor să-şi creadă că senini din toate sunt numai …
Continuă să citești Ca o reverenţă, frunza – de Adrian Păunescu
În cinstea celei care a plecat Ion Minulescu Azi-noapte a plouat ca de-obicei, Că Dumnezeu face ce vrea... O noapte plouă-n cinstea mea... O noapte plouă-n cinstea ei... Azi-noapte, însă, a plouat În cinstea celei care-a plecat! A plecat?... Cine-a plecat? N-am plecat nici eu, nici ea - A plecat altcineva!... Dar cine-a fost nu …
Continuă să citești În cinstea celei care a plecat – de Ion Minulescu
Crizanteme Se trec și florile de toamnă, cele din urmă flori, și-n casă Lângă oglinzile-obosite, o fată șubredă și pală Preschimbă florile în vase, evlavios ca o vestală. - Mor florile mâhnite, toamna, în casa cui n-a fost mireasă ... Înc-un mănunchi, și câte visuri și primăveri – câtă ruină! Dac-ar avea grai ca să …
Continuă să citești Crizanteme – de Dimitrie Anghel
Bunătate toamna Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum. O minune e câteodată boala. Pătrunse de duh, feţele-şi lungesc ceara, dar nimeni nu mai caută vindecare. Toamna surâzi îngăduitor pe toate cărările. Toamna toţi oameni încap laolaltă. Iar noi cei altădat-atât de răi azi suntem buni, parcă am trece fără viaţă prin aurore subpământeşti. …
Continuă să citești Bunătate toamna – de Lucian Blaga
Periegheze 