Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Criticilor mei Multe flori sunt, dar puţine Rod în lume o să poarte, Toate bat la poarta vieţii, Dar se scutur multe moarte. E uşor a scrie versuri Când …
Continuă să citești Criticilor mei – de Mihai Eminescu
Dragii mei, o să mă joc odată Cu voi, de-a ceva ciudat. Nu ştiu când o sa fie asta, tată, Dar, hotărât, o să ne jucăm odată, Odată, poate, după scăpătat. E un joc viclean de bătrâni Cu copii, ca voi, cu fetiţe ca tine, Joc de slugi şi joc de stăpâni, Joc de păsări, …
Continuă să citești De-a v-aţi ascuns – de Tudor Arghezi
Imagini, toamna Se clatină galbene păsări ușor pe parul din vie. Nu, toamna își pregătește iar stolul de frunze pribegi. E aerul limpede astăzi, ca apa-n pârâul de munte, Și singur un nor mai sclipește pe ceruri - un păstrăv de-argint. Alte poezii de Ion Pillat. Citește poezia Biserica de altădată – de Ion Pillat …
Continuă să citești Imagini, toamna – de Ion Pillat
Ciocârlia Se duce ciocârlia spre ţări mai fericite, Lăsând mâhnita iarnă cu viscole şi ger, Plăpânda melodie, poete-mbătrânite, Cu-ncetul se retrage ş-iluziile per! Natura cărunţită s-acuma tot mai cată Pe blânda cântătoare cu cântecu-i perdut! Nu mai spera, poete, în inima-ţi sfărmată Să redeştepţi avântul doritului trecut! Se duce ciocârlia să cânte-n depărtare, Acolo unde …
Continuă să citești Ciocârlia – de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Brumărelul Într-o verde grădinițăȘade-o dalbă copilițăPe-așternut de calonfiri,La umbră de trandafiri.Trece-un voinicel cu grabăȘi din fugă o întreabă:„- Spune-mi, dalbă copiliță,Cu rumena ta guriță,Ești nevastă, ori ești fată,Ori zână din cer picată?”„- Nici nevastă sunt, nici fată,Nici zână din cer picată,Ci sunt floare garofiță,Răsărită-n grădiniță;Dar tu, voinicele, spune,Ești însurat, ori ești june?”„- Eu sunt, dragă, …
Continuă să citești Brumărelul – de Vasile Alecsandri
Fetiţa din Făgădău De ce mi-ai promis că vii Cu buzele-ţi arămii, Când ştiai c-ai să mă minţi Cu aceiaşi zece dinţi Cu care m-ai sărutat Când din „Moşi” ţi-am cumpărat Un flacon de „Ton Sourire” Şi-o cutie de rahat „Hagi Bekir”?… De ce mi-ai jurat solemn Pe icoanele de lemn Şi-ai promis lui Dumnezeu …
Continuă să citești Fetiţa din Făgădău – de Ion Minulescu
Piatră cubică. Toamna Lui Sașa Pană Toamna aceea lungă e ca o coadă de cometă... E atâta umezeală, atâta frig când plouă. Cât mi-e de milă de bieții stâlpi de telegraf. Dacă aș avea bani mulți aș cumpăra pentru fiecare câte un prezervativ. Vai, toamna are dantură de aur. N-o să uit niciodată zâmbetele ei …
Continuă să citești Piatră cubică. Toamna – de Geo Bogza
De ce se tem toți oamenii de moarteChiar cei ce se prefac a credeCă morți fiind vor învia în altă parteDa cine-i crede? - G. Topîrceanu Bacilul lui Koch Mult onorate doamne,Distins auditor!La festival când vine, tot omul e datorS-asculte, înainte de partea amuzantă,O conferinţă lungă şi foarte importantă.Conform acestei date sinistre, aşadar,Avem între culise …
Continuă să citești Bacilul lui Koch – de George Topîrceanu
Motto: Poezia este spunerea Fiinţei... este fondarea fiinţei prin cuvânt. - Martin Heidegger Frunza Ai... frunză galbenă, Ceas desfrunzit De ce vrei tu să cred Că toamna a şi venit. Ieri iubita mi-a spus târziu- Vezi tu codrul cel veşnic viu Vara noastră se va sfârşi Când galben de tot va fi. Codrul verde şi-adânc …
Continuă să citești Frunza – de Dan Verona
Motto: Trecutul e noapte, iar amintirile candele care cu vremea se sting. (Octavian Goga) Coboară toamna... Coboară toamna-ncet din slavă, Năframa galbenă-i răsareȘi peste vârfuri de dumbravăÎi flutură departe-n zare.Atât de jalnic geme vântul,Cum s-a pornit acum să zboare,Pare c-a prins în drum cuvântulUnei neveste care moare.Pe urma lui un plâns se-mparteȘi-n taina codrului străbate,Ca niște …
Continuă să citești Coboară toamna… – de Octavian Goga
