Isprava toamnei Toamna, fată deocheată - Biata fată!... Deocheată, dar frumoasă Şi cochetă, Mi-a intrat odată-n casă, Indiscretă, Să mă-ntrebe ce mai fac... Ce problemă viitoare Mă mai doare... Ce ţigări de foi mă otrăvesc Când vorbesc... Şi ce fel de coniac Beau când tac... Şi de-atunci - Nu vreau să spun de când - …

Continuă să citești Isprava toamnei – de Ion Minulescu

Motto: Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci... – Mihai Eminescu Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,Căci unul erau toate şi totul era una;Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toatăErau din rândul celor ce …

Continuă să citești Rugăciunea unui dac – de Mihai Eminescu