Cu toamna în odaie Mi-a bătut azi-noapte Toamna-n geam, Mi-a bătut cu degete de ploaie... Şi la fel ca-n fiecare an, M-a rugat s-o las să intre în odaie, Că-mi aduce o cutie cu Capstan Şi ţigări de foi din Rotterdam... Am privit în jurul meu şi-n mine: Soba rece, Pipa rece, Mâna rece, Gura …

Continuă să citești Cu toamna în odaie – de Ion Minulescu

Vals de toamnă La geamuri, toamna cântă funerar Un vals îndoliat, şi monoton... - Hai să valsăm, iubito, prin salon, După al toamnei bocet mortuar. Auzi, cum muzica răsună clar În parcul falnic, antic, şi solemn,- Din instrumente jalnice, de lemn, La geamuri, toamna cântă funerar. Acum, suspină valsul, şi mai rar, O, lasă-mă acum …

Continuă să citești Vals de toamnă – de George Bacovia

Motto: „Întâlnirea a doua personalități este asemeni contactului a două substanțe chimice: dacă există o reacție, amândouă sunt transformate." - Carl Jung Călugărul din vechiul schit  Călugărul din vechiul schitO zi la el ne-a găzduitȘi de-ale lumii mi-a vorbitIar când să plec, l-am întrebat:„Ce soartă rea te-a îndrumatSă cați un loc printre sihaștrii?”El mi-a răspuns: …

Continuă să citești Călugărul din vechiul schit  – de Traian Demetrescu

Versuri la stema lui Constantin Brâncoveanu Patru sunt râuri denu Raiu ce cură, Pre cumu grăiaște sfânta Scriptură. Patru evanghelii den Ceriu ne tună Și la credință pre toți adună. Patru suntu seamne tot îndoite, Și ale țărâi foarte slăvite, Cu care seamne să-ncoronează Domnul Constandin tot omul crează Că se numeaște și Băsărabă, Dea-i …

Continuă să citești Versuri la stema lui Constantin Brâncoveanu – de Antim Ivireanul

Riga Crypto şi Lapona Enigel Menestrel trist, mai aburitCa vinul vechi ciocnit la nuntă,De cuscrul mare dăruitCu pungi, panglici, beteli cu funtă, Mult îndărătnic menestrel,Un cântec larg tot mai încearcă,Zi-mi de lapona EnigelŞi Crypto, regele-ciupearcă! - Nuntaş fruntaş!Ospăţul tău limba mi-a fript-o,Dar, cântecul, tot zice-l-aş,Cu Enigel şi riga Crypto. - Zi-l menestrel!Cu foc l-ai zis …

Continuă să citești Riga Crypto şi Lapona Enigel – de Ion Barbu

Isprava toamnei Toamna, fată deocheată - Biata fată!... Deocheată, dar frumoasă Şi cochetă, Mi-a intrat odată-n casă, Indiscretă, Să mă-ntrebe ce mai fac... Ce problemă viitoare Mă mai doare... Ce ţigări de foi mă otrăvesc Când vorbesc... Şi ce fel de coniac Beau când tac... Şi de-atunci - Nu vreau să spun de când - …

Continuă să citești Isprava toamnei – de Ion Minulescu

Motto: Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci... – Mihai Eminescu Rugăciunea unui dac Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna,Căci unul erau toate şi totul era una;Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toatăErau din rândul celor ce …

Continuă să citești Rugăciunea unui dac – de Mihai Eminescu

Motto: Toamnă dulce, toamnă cu frunzele toate flori. - George Topîrceanu Toamna în parc Cad grăbite pe aleeaParcului cu flori albastreFrunze moarte, vorba ceea,Ca iluziile noastre. Prin lumina estompatăDe mătasa unui nor,Visătoare trece-o fatăC-un plutonier-major. Rumen de timiditateEl se uită-n jos posac.Ea striveşte foi uscateSub pantofii mici de lac. Şi-ntr-o fină discordanţăCu priveliştea sonoră,Merg aşa, …

Continuă să citești Toamna în parc – de George Topîrceanu