Amurg de vară – de George Bacovia

Amurg de vară Histerizate fecioare paleLa ferestre deschise palpită...În amurguri roșii, nupțiale,Stau pale și nu se mai mărită. Eu trec îmbătrânit, ca și ele,Și-asemenea inima mea plânge –Din treacăt, tuturor, în perdele,Le pun câte-o roză de sânge. Alte poezii de George Bacovia. Citește poezia Note de primăvară – de George Bacovia - (re)postată pe 29 martie …

Continuă să citești Amurg de vară – de George Bacovia

Poeții mari ai lumii – de Virgil Carianopol

Poeții mari ai lumii Poeții mari ai lumii sunt tocmai ca pământul, Bătuți de ploi, de vânturi, sub pașii lor călcați; Ei nu poartă însemne, ei nu au stele-n frunte Dar, nevăzute, poartă coroane de-mpărați. Apostoli, vin în vreme cu brațele-ncărcate De dragoste, de cântec, blândețe și lumină, Presară sori pe lume, trezesc din moarte …

Continuă să citești Poeții mari ai lumii – de Virgil Carianopol

Romanță – de Miron Radu Paraschivescu

Romanță „Pe aceeaşi ulicioarăBate luna în fereşti...” - Mihai Eminescu De câte ori pe înseratÎn târgul mic te-am aşteptat, Când tremurând că n-o să viiUmblam pe străzile pustii?...  Se însera – şi-n câte-o poartăPica domol o floare moartăCe risipea un stins parfumDe liliac sau de salcâm.  Prin case albe, cu zorele, Clipea o lampă sub perdeleŞi răsuna …

Continuă să citești Romanță – de Miron Radu Paraschivescu

Vara în oraş – de Boris Pasternak

Vara în oraş Se vorbeşte pe şoptite, Glasul parcă ţi se taie, Iar femeia, de pe ceafă, Şi-a strâns coama-n creştet, claie. Stă sub pieptenele greu Ca sub coif, într-adevăr, Când pe spate-şi dă ea capul Cu podoaba grea de păr. Strada caldă, noaptea caldă, Vremea rea se cam abate, Târşâitul de picioare Este o …

Continuă să citești Vara în oraş – de Boris Pasternak

Cântecul cavalerului – de Anatol E. Baconsky

Cântecul cavalerului Am tăiat cu spada noaptea-ntreagă până când în locul zorilor au venit corbii, corbii erau heralzii absurdelor mele victorii risipindu-mi numele urbi et orbi. Spada mi s-a întors înapoi în trecut, a chemat-o arhanghelul Menumorut, braţul îmi cade, capul mi-e greu, dar numărul morţilor creşte mereu. Creşte şi luna cu cele trei vipere …

Continuă să citești Cântecul cavalerului – de Anatol E. Baconsky

Ce faci tu? – de Ion Minulescu

Ce faci tu? Ce faci tu? de-atâta vremeN-am mai rătăcit prin crânguri,N-a-ncercat să te mai chemeDorul ca să fim iar singuri?.... Haide, fii copil cuminteN-aştepta să vin la tineSă te fac cu rugăminteSă pricepi ce este bine. De-ai şti tu ce farmec dulceE sub teiul singuratic!...Vino, crângu-o să ne culcePe-al lui pat de flori, sălbatic. …

Continuă să citești Ce faci tu? – de Ion Minulescu

Amiază de vară – de Camil Petrescu

Amiază de vară Am obosit Şi-acum stăm lungiti pe căpiţele de fân copt. Bolta cerului a devenit prea vastă Şi-acoperă şi hărţi pe care nu le vedem, Privim prelung, De Pe o coastă, pârâul de frunzişuri negre care curge-n fundul văii. Poşta mică pe şoseaua albă, Bate-n prafu-n loc. Dar ajunge până sus şi dincolo …

Continuă să citești Amiază de vară – de Camil Petrescu

Îmi pare rău – de Tudor Arghezi

Îmi pare rău că Dumnezeu pe toţi,Ne ia drept nişte spărgători şi hoţiŞi nişte haimanale,Crezând că tot umblăm după paraleŞi după giuvaierele Mariei - Sale. Le leagă noduri, le chiteşte într-ascuns,Ca să ne minţă, cu lumină el le-a unsŞi le arată doar pe dinafară,Că înlăuntrul lor e noapte chioară,În care ţine totul să îngroape.Îl supără …

Continuă să citești Îmi pare rău – de Tudor Arghezi

VULPEA LIBERALĂ – de Grigore Alexandrescu

VULPEA LIBERALĂ Vulpea fără-ncetare Striga în gura mare Că de când elefantul peste păduri domneşte Trebile merg la vale şi lumea pătimește. Că este nedreptate Să vă cheltuiască Veniturile toate Pentru masa crăiască. D-acestea elefantul, cât a luat de ştire, Temându-se, cu dreptul, de vreo răzvrătire, Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise, O …

Continuă să citești VULPEA LIBERALĂ – de Grigore Alexandrescu

Amiază paşnică – de Anna de Noailles

Motto: „Nu trebuie să aşteptăm fericirea ca pe un premiu. Când suntem fericiţi nimeni nu ne premiază.” - Anna de Noailles Amiază paşnică Ce proaspătă mireasmă de cătină, de coajăŞi de polen şi sevă în jur s-a risipit;Copacul, plin de soare, îşi picură-a lui vrajă;Un har divin în parcul imens s-a-nstăpânit. Frunzişurile limpezi par creţe, …

Continuă să citești Amiază paşnică – de Anna de Noailles