Am obosit de vin, de steleAm obosit de gândurile mele,Am obosit de ochii care mă răsfrângNeculegându-mi chipul din adânc.Am obosit râzând, am obosit de-atâta poezieCântând doar cele câte vor veniSau cele câte vrem să vie.Visez să uit odatăCuvinte, rânjet, gândȘi să privesc în ochii de agatăCa fiecare om de rând,Chipul răsfrânt să nu-mi mai văd,Cu …

Continuă să citești Am obosit de vin, de stele – de Nicolae Labiş

Poete, se-apropie seara; îți încărunțește părul Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo? E seară – spuse poetul – și-ascult, cineva poate strigă din sat, Cu toată ora târzie Veghez dacă două inimi tinere, rătăcite, se găsesc și dacă Ochii lor lacomi cerșesc muzica menită să le curme tăcerea Și să vorbească pentru ei. …

Continuă să citești Ce-mi pasă dacă îmi încărunțește părul! – de Rabindranath Tagore