Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Definiţia istoricului Dator aş fi s-acoper,Iar nu să defăimezPă cei d-un neam cu mine;Dar greu, frate! ohtez,Că n-am altfel cum face,Silit sunt d-adevăr:El îmi zice a scrieToate pân' la un păr.Rea este defăimarea,Mai rău e a minţi:La lucru ce-i de faţăRuşine poţi păţi.Istoric sunt, n-am frate,N-am rudă, n-am vecin:Stăpân am p-adevărul,Lui cată să mă-nchin! Referitor …
Continuă să citești Definiţia istoricului – de Zilot Românul
Plouă... Pe-aici când plouă, plouă îndesat,Nu ține ca la noi un ceas ori două.Că ziua plouă, plouă pe-nserat,Și când se crapă iar de ziuă, — plouă. În faptul zilei, streșinile plâng.Pădurea stă plouată ca o curcă.Natura calcă cu piciorul stâng:Pe-aici când plouă, — plouă, nu se-ncurcă! Iar când s-arată soarele sărac.De după nouri, ca să-ți …
Continuă să citești PLOUĂ – de George Topîrceanu
De ce-aş fi trist? De ce-aş fi trist, că toamna târzie mi-e frumoasă?Pridvoarele-mi sunt coşuri cu flori, ca de mireasă.Fereastra mi-este plinăDe iederi împletite cu vine de glicină. Beteala şi-o desface la mine şi mi-o lasă,Când soarele rămâne să-l găzduiesc în casă.O prospeţime nouă surâde şi învieCa de botez, de nuntă şi ca de feciorie. …
Continuă să citești De ce-aş fi trist? – de Tudor Arghezi
Decontul final Pentru tot ce-ai pierdut în iubire cândva, Îţi dau toţi aceşti ani, îţi dau viaţa mea. Să mai vii într-o zi, să mai vii pe la noi, C-am găsit nişte ani, să ţi-i dau înapoi, Anii noştri frumoşi, anii noştri nebuni, Am să-ţi dau săptămâni, anotimpuri şi luni. Să mai treci pe la …
Continuă să citești Decontul final – de Adrian Păunescu
Motto: Versurile se desprind de noi ca frunzele moarte de pe copaci… – Mihai Eminescu Urât şi sărăcie Urât şi sărăcie sunt acei doi tovarăşi,A căror urme crude le aflu pururi iarăşiPe orice chip şi-n orice-ndrăznii de a iubi...Iubit-am poate cântul, voit-am a robiCu el un suflet dulce, al meu întreg să fie...Zburat-au chip şi …
Continuă să citești Urât şi sărăcie – de Mihai Eminescu
Nu-s vinovat faţă de ţara mea La ora când cobor, legat în fiare, să-mi ispăşesc osânda cea mai grea, cu fruntea-n slavă strig din închisoare: – Nu-s vinovat faţă de ţara mea. Nu-s vinovat că mai păstrez acasă pe-un raft, întâiul meu abecedar şi că mă-nchin când mă aşez la masă, cuviincios ca preotu-n altar. …
Continuă să citești Nu-s vinovat faţă de ţara mea – de Andrei Ciurunga
Meditaţie Vara şi-apucă zborul spre ţărmuri depărtate, Al toamnei dulce soare se pleacă la apus, Şi galbenele frunze, pe dealuri semănate, Simţiri deosebite în suflet mi-au adus. O! cum vremea cu moartea cosesc fără-ncetare! Cum schimbătoarea lume fugând o rennoiesc! Câtă nemărginită pun ele depărtare Între cei din morminte şi acei ce doresc! Unde atâţi …
Continuă să citești Meditaţie – de Grigore Alexandrescu
Lăpușneanu Unsprezece prunci cu mama lor Dorm în fresca Slatinei fierbinte Tatăl domn Pahomie monah E de rând la candelele sfinte Și-a lăsat coroană și veșmânt Pe perete-n frescă să se zvânte Și-a-mbrăcat un strai mai potrivit Pe statura sa de oseminte Pruncii în hlamide-au adormit În isonul stranei la psaltire Privegherea miezului de nopți …
Continuă să citești Lăpușneanu – de Ioan Alexandru
A venit la doctorul Smilik Doamna Sprința Rosenstock, - Doctore, de două zile Nu mă simt bine deloc. Simt în corp o-nfrigurare Ce mă trece tam-nesam De la cap până-n picioare Ia vezi, doctore, ce am? Doctorul își ia o lupă Și se uită-n ochiul drept O palpează pe spinare Apoi delicat, pe piept. O …
Continuă să citești Calmare – de Ion Pribeagu
Cu fiecare dintre ceiDe care moartea ne desparte,Murim şi noi – lăsând o parteÎn fiecare dintre ei ... Imagini ... gânduri ... doruri ... viseAdorm în stinsele priviri,Un cer întreg de amintiriÎn pleoapele pe veci închise ... ________________________ Alte poezii de Victor Eftimiu Citește poezia Crizanteme – de Victor Eftimiu - (re)postată pe 8 …
Continuă să citești Murim şi noi … – de Victor Eftimiu
Periegheze 