Suflet petrecut – de Ion Barbu

Scăzută zării blândă e ţara minerală.
– Inel şi munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.

Minţiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică
– Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap:
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-n chip de nap.

Poezie apărută în volumul Joc secund (1930)

Alte poezii de Ion Barbu.

Citește poezia Peisagiu retrospectiv – de Ion Barbu – postată pe 15 noiembrie 2024;

Citește poezia Riga Crypto şi Lapona Enigel – de Ion Barbu – (re)postată pe 27 septembrie 2024;

Citește poezia Peisagiu retrospectiv – de Ion Barbu – (re)postată pe 13 noiembrie 2023;

Citește poezia Riga Crypto şi Lapona Enigel – de Ion Barbu – postată pe 22 septembrie 2023;

Citește poezia Peisagiu retrospectiv – de Ion Barbu – postată pe 4 noiembrie 2022.

Ion Barbu (pseudonimul lui Dan Barbilian; născut la 19 martie 1895, Câmpulung, Muscel, România – decedat la 11 august 1961, București, România) a fost un poet și matematician român. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele de familie inițial „Barbu”) și al Smarandei, născută Șoiculescu.

A fost unul dintre cei mai importanți poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc, fiind, de asemenea participant la avangarda artistică românească, dar și un afiliat al gândirismului.

_______________

Tudor Gheorghe – Baladă (versuri de Ion Barbu)

Nicu Alifantis – În care vorbele sunt prefăcute (versuri de Ion Barbu) [de pe albumul „După melci” – 1979]

„Melc, melc, ce-ai făcut
Din somn cum te-ai desfăcut?
Ai crezut în vorba mea
Prefăcută… Ea glumea!
Ai crezut că plouă soare,
C-a dat iarbă pe răzoare,
Că alunul e un cântec…

Astea-s vorbe și descântec!

Trebuia să dormi ca ieri,
Surd la cânt și îmbieri,
Să tragi alt oblon de var
între trup și ce-i afar’…
– Vezi? Ieșiși la un descântec;
Iarna ți-a mușcat din pântec…
Ai pornit spre lunci și crâng,
Dar porniși cu cornul stâng,
Melc nătâng,
Melc nătâng!”