Rapsodii de primăvară ISus prin crângul adormit,A trecut în taină mare,De cu noapte, risipindŞiruri de mărgăritareDin panere de argint,Stol bălaiDe îngeraşi,Cu alaiDe toporaşi.Primăvară, cui le dai?Primăvară, cui le laşi?IISe-nalţă abur moale din grădină.Pe jos, pornesc furnicile la drum.Acoperişuri veştede-n luminăÎntind spre cer ogeacuri fără fum. Pe lângă garduri s-a zvântat pământulŞi ies gândacii-Domnului pe zid.Ferestre …

Continuă să citești Rapsodii de primăvară – de George Topîrceanu

Egloga* destinului tragic Poporul meu contemplativA fost belit în mod festiv.Să ştie chiar de la-nceputPe mâna cui a încăputŞi să n-aştepte ani mai buniDe la marmita cu minuni.Că el, oricum, din post în post,E învăţat s-o ducă prostŞi hărăzit să fie trist...M-apucă plânsul, deci exist! Eglogă,  egloge, s. f. - Mic poem pastoral asemănător idilei; …

Continuă să citești Egloga destinului tragic – de George Țărnea