Nu era nicio sanctitate în cer.Lipsea marele cavaler,Arhanghelii, îngerii deopotrivă.Numai eu rătăceam cu silueta costelivă. Ciupercile, crizantemele, bujoriiÎşi fardau fără jenă obrăjorii.Berzele şi rândunicileDănţuiau ca furnicile. Până unde, până unde se vedeaBrazii, palatele erau de acadea.Poveştile, vorbele cu paturi de pufLungite suveran în zăduf. Nu ştiu cât am mers, nu ştiu cât am statDar la …

Continuă să citești Intrus – de Ion Pena