E mort poetul – de Duiliu Zamfirescu (la 102 ani de la deces…)

E mort poetul. Cea din urmă dramăCa cea dintâi, va fi necunoscută:De-o ideală minte începutăAcum o-ncheie glasul de aramă. Alături stă, încremenită, mută,Sărmana lui, nemângâiata mamă;Ea lung ridică colţul de maramăŞi tremurând pe mână îl sărută. Într-un pahar se scutură o floare,O floare prinsă la o cununieCe ca şi dânsul s-a plecat şi moare. Iar …

Continuă să citești E mort poetul – de Duiliu Zamfirescu (la 102 ani de la deces…)

Doamne, dacă-mi eşti prieten – de Spiridon Popescu

Doamne, dacă-mi eşti prieten Doamne, dacă-mi eşti prieten,Cum te lauzi la toţi sfinţii,Dă-i în scris poruncă morţiiSă-mi ia calul, nu părinţii. Doamne, dacă-mi eşti prieten,N-asculta de toţi zurliii,Dă-i în scris poruncă morţiiSă-mi ia calul, nu copiii. Doamne, dacă-mi eşti prieten,Nu-mi mai otrăvi ursita,Dă-i în scris poruncă morţiiSă-mi ia calul, nu iubita. Doamne, dacă-mi eşti prieten,Cum …

Continuă să citești Doamne, dacă-mi eşti prieten – de Spiridon Popescu