Balada Tocilescului – de Alexandru Tocilescu

Balada Tocilescului La caravanserai în prispă Arabii stau într-o elipsă, Zâmbetul moale de pe dinţi Se scurge-n bărbile fierbinţi. Da, bătând încet în tamburine Cadânele în văluri fine Fac arabescuri din buric, Cafeaua fâsâie-n ibric. Vreo şapte-opt cămile triste Născute-n vremuri sclavagiste Câte-un scuipat azvârl în praf Rozând papucii cu canaf. Din când în când …

Continuă să citești Balada Tocilescului – de Alexandru Tocilescu

Cântec de primăvară – de Nichita Stănescu

Cântec de primăvară Desigur, primăvara mi-a țâșnit din tâmple. De umbre, umerii îmi șiroiesc, tăcut, prea bine mi-e și nu mă mai pot rumpe de aerul rotund ce m-a-ncăput. E-ntâia oară când rămân fără de viață, de primăvară - ncercuit cu frânghii, până miresmele îmi dau un pumn în față, trezindu-mă, le adulmec și le …

Continuă să citești Cântec de primăvară – de Nichita Stănescu

Poemul lupului singuratic – de Daniel Vişan-Dimitriu

Îl însoţeşti timid sub clar de lună, iar lupul singuratic te îmbie să uiţi de blana-i deasă, cenuşie, şi să-i alini a sângelui furtună. Să-ţi aminteşti doar chipul lui din anul în care v-aţi iubit lângă izvoare, el, tânăr şi frumos, tu, răpitoare, el, vântul ce adie, tu, oceanul. La marginea pădurii, pe o stâncă, …

Continuă să citești Poemul lupului singuratic – de Daniel Vişan-Dimitriu

Primăvara – de Alexandru Macedonski

Primăvara  Sub flori de măr Ce mi se scutură în păr Se umple sufletul de soare; Pe orice frunţi suferitoare, Oh! ningeţi, albe flori de măr. Sub liliac Sunt pasări dulci ce nu mai tac, Concert de voci mângâietoare Sărmani cu inimi gemătoare, Uitaţi, dormiţi sub liliac. Pe sub cais Din aripi bate albul vis …

Continuă să citești Primăvara – de Alexandru Macedonski

Capra şi iada – de Alecu Donici

Capra și iada Ţăranul între vitişoareAvea şi o căpriţă.El o numea leliţă,Îi da adese tăricioare.Şi bine o ţinea.Ea însă un nărav avea:De câte ori ţăranul intra pe zi în casă,Căpriţa după dânsul pe-o laviţă sărea,Apoi şi peste masă...Stăpânu-i suferea,Căci aştepta să vadăCurând, pe lângă capră, şi o frumoasă iadă(Iar unde omul este pe cale de …

Continuă să citești Capra şi iada – de Alecu Donici

De ce-ai plecat? – de Ion Minulescu

De ce-ai plecat?...Tu nu ştiaiCă-n luna mai,Prin munţii cu păduri de brad,Oricine-ar fi - femeie sau bărbat -Potecile te duc spre Iad,Şi nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?... De ce-ai plecatCu vântu-n părul tău vâlvoi,Când nici un glas nu te-a chemat?...Tu nu ştiaiCă-n luna maiPotecile sunt încă pline de noroi?... De ce-ai plecat?...Tu nu ştiaiCă-n …

Continuă să citești De ce-ai plecat? – de Ion Minulescu

  Uită-te – de Nicolae Labiș

Uită-te Uită-te, încă e rouăŞi toamna începe să-şi ţeasăFoile galbene-n suflete,Pale nelinişti în pomi de mătasă. Şi uită-te, noaptea e receŞi vara-i alături, dar frunzele pică,Şi uită-te, -i rece dar treceFiorul fierbinte de care ni-i frică! Alte poezii de Nicolae Labiș. Citește poezia Dans – de Nicolae Labiș - (re)postată pe 23 februarie 2024; Citește poezia Noi, nu – …

Continuă să citești   Uită-te – de Nicolae Labiș

Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată – de Anton Pann (dedicată celor care nu mai știu cât costă o… pâine!)

Tuturor celor care au uitat cât costă o pâine! Cine știe, poate că unii dintre ei nu au știut niciodată... prețul pâinii și sudoarea cu care se obține o bucată de pâine! Mai ales de către slujitorii devotați ai sistemului educațional din România. Nu doar atunci când sunt în grevă generală... tot pentru un boț …

Continuă să citești Pâine la foame udată e cea mai dulce bucată – de Anton Pann (dedicată celor care nu mai știu cât costă o… pâine!)

Despărțire – de Radu Stanca

Motto: Nu vă uitaţi numai la ziduri, oameni. Uitaţi-vă la ceea ce e înăuntrul lor. - Radu Stanca                        Despărțire Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim Ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastră Şi nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim Eu …

Continuă să citești Despărțire – de Radu Stanca

În dulcea lună mai – de Iacob Negruzzi

În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsareȘi vesel de plăcere tot sufletul tresare,Eu singur în mâhnire, în suferinți și chinVărs lacrimi de durere și mult amar suspin. În dulcea lună Mai când tainic luna plinăȘi mii de mii de stele pământul înseninăPe cerul vieții mele s-adună negri noriCe-ntunec-al meu suflet și-l umplu de fiori. …

Continuă să citești În dulcea lună mai – de Iacob Negruzzi