Dragoste Miroasă iarba pătulită a sânziană ş-a sulcină,Miroasă dulce, cum miroasă un aşternut păstrat de zestre;Şi-n mine, când e întunerec şi când se face iar lumină,Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre. În depărtări s-afundă zarea cu năluciri de munţi în cladă,Şi vântu-i bălsămat şi dânsul ca o năframă când o scuturi;Purcede-un cânt din creangă-n …


