Septembrie Când pomii dau a doua oară-n floare şi-şi trag mireasma parcă nu din lut ci chiar din frăgezimea de-nceput, adu prinos zeiţei născătoare. În simple meşteşuguri priceput, te-apleci pe nicovala purtătoare, îngândurare pe îngândurare, visându-ţi ziua-n care te-ai născut. Cum luna albă-n cer adânc sporind te-află cu capul către nord dormind, reamintindu-ţi golurile febrei, …

Continuă să citești Septembrie – de Grigore Hagiu