Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Motto: „Nu trebuie să aşteptăm fericirea ca pe un premiu. Când suntem fericiţi nimeni nu ne premiază.” - Anna de Noailles Amiază paşnică Ce proaspătă mireasmă de cătină, de coajăŞi de polen şi sevă în jur s-a risipit;Copacul, plin de soare, îşi picură-a lui vrajă;Un har divin în parcul imens s-a-nstăpânit. Frunzişurile limpezi par creţe, …
Continuă să citești Amiază paşnică – de Anna de Noailles
Motto: Nu, zău, m-aţi ameţit cu atâta politică! - Liviu Rebreanu, Gorila. Lumee, lumee, a trecut circul politic... Râdem, glumim, dar problema alegerilor este una foarte serioasă. Cu atât mai serioasă cu cât alegerile libere trec, din ce în ce mai adesea, pe lângă noi. Și când mai trec, ar fi bine să nu le …
Continuă să citești DESPRE PERENITATEA MODELULUI „HOŢULUI” ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ
Amiază de vară Trece soarele prin mine ca prin geam. Ce mai sunt? Ce mai am? Ce-am rămas? Inima îmi bate, mecanic, ca un ceas. Câte veacuri oare au trecut De când stau în soare fără gând? Oare-s eu acela de la început Ce-a rămas aicea, ezitând? Sau lumina asta de la soare, Scânteind în …
Continuă să citești Amiază de vară – de Demostene Botez
Acelei care a plecat Când ai plecat, zâmbind, din casa noastră,Din odăiţa plină de senin,În grabă, ai uitat o floare-n glastrăŞi pijamaua ta de crèpe de chine. Sărmana pijama cu flori bizare,În care-ai râs atât, nici nu credeaCă va veni o zi amară-n careAi să ne uiţi, pe mine şi pe ea. De-atunci, şedem în …
Continuă să citești Acelei care a plecat – de Ion Pribeagu
„Scormonind adânc în noi, riscăm să dăm peste un necunoscut.” - Michelangelo Când un copac e smuls din rădăcină,Desprins de sevele ce-l înalţă,Ori se usucă, ori, în timp de vară,S-aprinde când e arşiţă haină. La fel şi biata-mi inimă străină,Trăita-n plâns, hrănind-o jar şi pară,Azi, când e din sălaşu-i scoasă afară,Ce rău n-ar omorî-o fără …
Continuă să citești * * * – Michelangelo
Zi de vară Linişte. Căldură. Soare. Sălciile plângătoare Stau în aer, dormitând. Un viţel în râu s-adapă Şi-o femeie, lângă apă, Spală rufele, cântând. Şi din vale abia vine Murmur slab, ca de albine, Somnoros şi uniform: Râul, strălucind în soare, Ceartă sălciile, care Toată ziulica dorm. Sub o salcie bătrână Şi cu-o carte groasă-n …
Continuă să citești Zi de vară – de George Topîrceanu
De pe vremea lui Cârmaciu, Înjura aşa Socaciu: „Ăia hoţi, ăştia hoţi, Mama lor la toţi!” Da-njura numai de formă (Ca acoperit cu normă?): „Ăia hoţi, ăştia hoţi, Mama lor la toţi!” Criminalul Iliescu L-ampuşcat pe Ceauşescu; Ăla hoţ, ăsta hoţ, Mama lor la toţ'! Cică-n Revo'-ar fi "luptat", I-au dat şi certificat; Ăia hoţi, …
Intră în codru, în patria verde.Mai stă o clipă cu mâna în barbă.Gândeşte aiurea, la aur, la sânge,şi-şi face inele din iarbă. Va trebui să taie de-acumpotecile toate de-a curmezişul.S-a pierde în munte, s-a pierde,uitându-şi de mumă şi moarte. S-a duce tot mai adânc până undese-nchid toamna şerpii subt stâncă.Va să desferece duhul păduriişi şipote …
Continuă să citești Haiducul – de Lucian Blaga
De-or trece anii... De-or trece anii cum trecură, Ea tot mai mult îmi va plăcé, Pentru că-n toat-a ei făptură E-un „nu ştiu cum” ş-un „nu ştiu ce”. M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne văzum? Deşi nu e decât femeie, E totuşi altfel, „nu ştiu cum”. De-aceea una-mi este mie De ar …
Continuă să citești De-or trece anii… – de Mihai Eminescu
Oameni singuri Pentru oamenii cei singuri pe pământ e cel mai greu, El - mai singur decât tine și tot singuri ea și eu. Oameni singuri, oameni singuri, dați-mi voie să vă strig Că primiți singurătatea ca pe-un ultim val de frig. Nu e nimeni în odaie, numai lucruri care mor Și tumultul de afară …
Continuă să citești Oameni singuri – de Adrian Păunescu
Periegheze 