Cel care nu se teme de nimic este mai puternic decât cel de care toată lumea se teme – Friedrich Schiller
Romanță „Pe aceeaşi ulicioarăBate luna în fereşti...” - Mihai Eminescu De câte ori pe înseratÎn târgul mic te-am aşteptat, Când tremurând că n-o să viiUmblam pe străzile pustii?... Se însera – şi-n câte-o poartăPica domol o floare moartăCe risipea un stins parfumDe liliac sau de salcâm. Prin case albe, cu zorele, Clipea o lampă sub perdeleŞi răsuna …
Continuă să citești Romanță – de Miron Radu Paraschivescu
Vara în oraş Se vorbeşte pe şoptite, Glasul parcă ţi se taie, Iar femeia, de pe ceafă, Şi-a strâns coama-n creştet, claie. Stă sub pieptenele greu Ca sub coif, într-adevăr, Când pe spate-şi dă ea capul Cu podoaba grea de păr. Strada caldă, noaptea caldă, Vremea rea se cam abate, Târşâitul de picioare Este o …
Continuă să citești Vara în oraş – de Boris Pasternak
Cântecul cavalerului Am tăiat cu spada noaptea-ntreagă până când în locul zorilor au venit corbii, corbii erau heralzii absurdelor mele victorii risipindu-mi numele urbi et orbi. Spada mi s-a întors înapoi în trecut, a chemat-o arhanghelul Menumorut, braţul îmi cade, capul mi-e greu, dar numărul morţilor creşte mereu. Creşte şi luna cu cele trei vipere …
Continuă să citești Cântecul cavalerului – de Anatol E. Baconsky
Ce faci tu? Ce faci tu? de-atâta vremeN-am mai rătăcit prin crânguri,N-a-ncercat să te mai chemeDorul ca să fim iar singuri?.... Haide, fii copil cuminteN-aştepta să vin la tineSă te fac cu rugăminteSă pricepi ce este bine. De-ai şti tu ce farmec dulceE sub teiul singuratic!...Vino, crângu-o să ne culcePe-al lui pat de flori, sălbatic. …
Continuă să citești Ce faci tu? – de Ion Minulescu
Amiază de vară Am obosit Şi-acum stăm lungiti pe căpiţele de fân copt. Bolta cerului a devenit prea vastă Şi-acoperă şi hărţi pe care nu le vedem, Privim prelung, De Pe o coastă, pârâul de frunzişuri negre care curge-n fundul văii. Poşta mică pe şoseaua albă, Bate-n prafu-n loc. Dar ajunge până sus şi dincolo …
Continuă să citești Amiază de vară – de Camil Petrescu
Îmi pare rău că Dumnezeu pe toţi,Ne ia drept nişte spărgători şi hoţiŞi nişte haimanale,Crezând că tot umblăm după paraleŞi după giuvaierele Mariei - Sale. Le leagă noduri, le chiteşte într-ascuns,Ca să ne minţă, cu lumină el le-a unsŞi le arată doar pe dinafară,Că înlăuntrul lor e noapte chioară,În care ţine totul să îngroape.Îl supără …
Continuă să citești Îmi pare rău – de Tudor Arghezi
VULPEA LIBERALĂ Vulpea fără-ncetare Striga în gura mare Că de când elefantul peste păduri domneşte Trebile merg la vale şi lumea pătimește. Că este nedreptate Să vă cheltuiască Veniturile toate Pentru masa crăiască. D-acestea elefantul, cât a luat de ştire, Temându-se, cu dreptul, de vreo răzvrătire, Pe iepure la vulpe cu un bilet trimise, O …
Continuă să citești VULPEA LIBERALĂ – de Grigore Alexandrescu
Motto: „Nu trebuie să aşteptăm fericirea ca pe un premiu. Când suntem fericiţi nimeni nu ne premiază.” - Anna de Noailles Amiază paşnică Ce proaspătă mireasmă de cătină, de coajăŞi de polen şi sevă în jur s-a risipit;Copacul, plin de soare, îşi picură-a lui vrajă;Un har divin în parcul imens s-a-nstăpânit. Frunzişurile limpezi par creţe, …
Continuă să citești Amiază paşnică – de Anna de Noailles
Motto: Nu, zău, m-aţi ameţit cu atâta politică! - Liviu Rebreanu, Gorila. Lumee, lumee, a trecut circul politic... Râdem, glumim, dar problema alegerilor este una foarte serioasă. Cu atât mai serioasă cu cât alegerile libere trec, din ce în ce mai adesea, pe lângă noi. Și când mai trec, ar fi bine să nu le …
Continuă să citești DESPRE PERENITATEA MODELULUI „HOŢULUI” ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ
Amiază de vară Trece soarele prin mine ca prin geam. Ce mai sunt? Ce mai am? Ce-am rămas? Inima îmi bate, mecanic, ca un ceas. Câte veacuri oare au trecut De când stau în soare fără gând? Oare-s eu acela de la început Ce-a rămas aicea, ezitând? Sau lumina asta de la soare, Scânteind în …
Continuă să citești Amiază de vară – de Demostene Botez
Periegheze 