Revelație Există, mai există, chiar există În lumea asta tragică și tristă O fată cu alura de artistă Ce-și tamponează nasul c-o batistă. Ea vine cu metroul și zâmbește Elastică și suplă ca un pește Și ochiul meu retina și-o mărește Și mă închin, zicând: „Doamne ferește!” De unde vine și încotro se duce, Purtând …

Continuă să citești REVELAȚIE – de Mircea Micu

Poezia este copilul care rămâne în sufletul adolescentului, al omului matur şi al bătrânilor, peste durere, dezamăgire şi suferinţă. - Tudor Arghezi N-am nimic decât inima N-am nimic decât inima: Ţi-o dau. Am un bordei în pădure, cu căprioare: Te primesc în el. Am un pat de frunze: Te învelesc în el. N-am bijuterii de …

Continuă să citești N-am nimic decât inima – de Tudor Arghezi

Balada corbilor de George Topîrceanu Posomorâți, cu gheara lungă,Cu pliscuri negre de oțel,Ne-am înfruptat cât să ne-ajungăDin prânzul marelui Măcel.Cu patrioții la paradă,Amestecați printre eroi,De-a valma coborâm în stradă, —Dar nu ne ducem la război! Când geme-n vaier lung câmpia,Când stau întorși spre bolta cruntăCei logodiți cu veșniciaSub ploaia rece și măruntă;Când moartea seceră flămândăFăcând …

Continuă să citești Balada corbilor – de George Topîrceanu

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. – Emil Cioran Homo homini lupus Zadarnic! – Lupta se-ntețește,Și nu-i alegere de armă.Sub pumnul grosolan al forțeiDreptatea celui slab se sfarmă. Durerile vin tot mai multe,Mai mari și mai adânc simțite.De …

Continuă să citești Homo homini lupus ​- de Alexandru Vlahuță

Sunt tânăr, Doamnă... de Mircea Dinescu Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă ştie pe de rostşi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,cum aş putea întoarce copilul care-am fostcând carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge. Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am aşezat destulca să pricep căderea din somn spre echilibru,dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătulnu m-aş …

Continuă să citești Sunt tânăr, Doamnă… – de Mircea Dinescu

Intimă Cincinat Pavelescu Îţi mai aduci aminte, doamnă?Era târziu şi era toamnă,Şi frunzele se-nfioreau,Şi tremurau în vântul seriiCa nişte fluturi chinuiţi,Ca nişte fluturi rătăciţiDin ţările durerii. Ţi-aduci aminte iar de searaŞi-amurgu-acela violet,Când toamna şi-acorda încet,Pe frunza galbenă — chitara?Pe lac, ce-n lună s-argintase,Încet o lebădă trecea,Şi pata-i albă se pierdeaÎn seara care se lăsase... Şi-atunci, …

Continuă să citești Intimă – de Cincinat Pavelescu

Motto: Poezia este căsătoria realităţii cu idealul, în sufletul poetului. – B. P. Hasdeu Noi, nu O parte din noi ne-am învinsGreșeala, minciuna și groaza,Dar e drum, mai e drum necuprinsPână-n zarea ce-și leagănă oaza.Generații secate se sting,Tinerii râd către stelele reci.Cine-și va pierde credința-n izbândăPe-aceste mereu mișcătoare poteci? Cine din noi va muriÎnainte ca …

Continuă să citești Noi, nu – de Nicolae Labiş

Amintirea paradisului Când eram mai tânăr şi la trup curat, Într-o noapte floarea mea eu te-am visat: Înfloreai fără păcat, într-un pom adevărat, Când eram mai tânăr şi la trup curat. Nu ştiam că eşti femeie - eu bărbat Lângă tine cu sfială m-am culcat. Şi dormind eu am visat; tu, visând ai lăcrimat, Când …

Continuă să citești Amintirea paradisului – de Cezar Ivănescu