Colindul gutuii din geam / Galbenă gutuie – de Adrian Păunescu

Galbenă gutuie Dulce, galbenă lumină Cum și eu bălai eram. Mi-a pus mama o gutuie Ce se coace-ncet la geam... Aș mușca-o, dar mă doare, Mă cuprinde-un fel de jind... Și acum când trece anul Parc-o simt îmbătrânind. Galbenă gutuie... Dulce-amăruie... Lampă la fereastră Toată iarna noastră! Mama mea n-avea nici globuri, Nici beteală și …

Continuă să citești Colindul gutuii din geam / Galbenă gutuie – de Adrian Păunescu

Poezii de iarnă și Crăciun

Dedic acest montaj de muzică și poezie tuturor trăitorilor adevăratelor sărbători de iarnă! Să fiți sănătoși și fericiți! Iarna pe uliță de George Coșbuc A-nceput de ieri să cadăCâte-un fulg, acum a stat,Norii s-au mai răzbunatSpre apus, dar stau grămadăPeste sat. Nu e soare, dar e bine,Și pe râu e numai fum.Vântu-i liniștit acum,Dar năvalnic …

Continuă să citești Poezii de iarnă și Crăciun

În Decembrie ’89 s-a scandat „Vom muri şi vom fi liberi”! Cât de liberi suntem acum, după 34 de ani?

Motto: „Îi poţi prosti pe toţi un timp, îi poţi prosti pe unii tot timpul, dar nu-i poţi prosti pe toţi tot timpul.”  - Abraham Lincoln După lupte seculare,...  iată visul nostru realizat! Am luptat şi am progresat... Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituţional! Împlinirea în acest decembrie a 34 de ani de …

Continuă să citești În Decembrie ’89 s-a scandat „Vom muri şi vom fi liberi”! Cât de liberi suntem acum, după 34 de ani?

Morții – de Ion Caraion

Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ, emană din toamna veşnică a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. - Emil Cioran Morții Suntem câmpul pe care-l plouă ploile. Suntem iarba pe care-o pasc oile și lumina pe care-o dă soarele. Suntem izvoarele. Suntem viitorul și rădăcinile și somnul în care …

Continuă să citești Morții – de Ion Caraion

Lacrimile – de Lucian Blaga

Motto: Încă o dată, iar și iară, a iubi e primăvară. A iubi aceasta vine, tare de departe-n mine. – Lucian Blaga Lacrimile Când izgonit din cuibul veşniciei întâiul om trecea uimit şi-ngândurat prin codri ori pe câmpuri, îl chinuiau mustrându-l lumina, zarea, norii - şi din orice floare îl săgeta c-o amintire paradisul - …

Continuă să citești Lacrimile – de Lucian Blaga

Sonet (Lăsaţi-mă singurătăţii mele) – de Alexandru Vlahuță

Sonet (Lăsaţi-mă singurătăţii mele) Lăsaţi-mă singurătăţii mele. Mi-albeşte capul, în vârtejul lumii, Pe frunţi de valuri stă cununa spumii, De mult ce se frământă între ele. De visuri inima pustie nu mi-i... Senin mă urc pe-a lor înalte schele, Străbat albastre văi, plutind prin stele, Pământul ducă-şi droaia lui de mùmii! Tihnit, ascult a gândului …

Continuă să citești Sonet (Lăsaţi-mă singurătăţii mele) – de Alexandru Vlahuță

Gligore Fărăţară – de Andrei Ciurunga

Gligore Fărăţară De-un car de ani mă tot numesc aşa bătrânii brazi pe care-i ţin de neamuri, aghezmuind pe jos, în calea mea, cu lacrimi de răşină de pe ramuri. Când urc pe munte, sus, printre păduri, aud, de sub a crengilor povară, cum mă îndeamnă nevăzute guri: „Rămâi la noi, Gligore Fărăţară.” Dacă mă …

Continuă să citești Gligore Fărăţară – de Andrei Ciurunga

Cântec (De va veni la tine vântul) – de Octavian Goga

Cântec De va veni la tine vântul Purtând povestea mea amară Jelitul lui să nu te-nfrângă, Mustrarea lui să nu te doară! Nu-i vina ta... aşa e scrisă Nemilostiva lege-a firii Sărutul otrăvit al brumii Omoară toamna trandafirii. Şi cine s-ar opri să plângă O frunză veştedă-n cărare, Când codrii freamătă alături Şi râd în …

Continuă să citești Cântec (De va veni la tine vântul) – de Octavian Goga

Doamne sfinte cel de sus – de Constantin Tănase

Curba de sacrificiu Doamne sfinte cel de sus Doamne sfinte cel de susToate, toate, le-am redus.Am redus băuturicaAm redus și mâncăricaAm redus, redus din grosDe-a ajuns pielea pe os.Mă usuc și mă usucNu mai știu ce să reduc.Am redus de tot tutunulAm redus pân’ și săpunulCă mă spăl o zi din nouăsau mă spăl numai …

Continuă să citești Doamne sfinte cel de sus – de Constantin Tănase

Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva

Fluturi sărutându-se Cu gene-ncins-a ochii tăi Cel ce-a creat din veci iubirea, Iar ei sclipiri de soare-au prins Și-un fulger umed li-e privirea. Cu drag eu genele-ți ating Cu genele-mi de tremur pline, Din ochi clipesc aprins și des – Și astfel te sărut pe tine. Bătând din aripi, când ne sunt Unite-aprinsele pleoape, E …

Continuă să citești Fluturi sărutându-se – de Carmen Sylva