O, rămâi… de Mihai Eminescu

„O, rămâi, rămâi la mine, Te iubesc atât de mult! Ale tale doruri toate Numai eu știu să le-ascult; In al umbrei întuneric Te asamăn unui prinț, Ce se uit-adânc în ape Cu ochi negri și cuminți; Și prin vuietul de valuri, Prin mișcarea naltei ierbi, Eu te fac s-auzi în taină Mersul cârdului de cerbi; …

Continuă să citești O, rămâi… de Mihai Eminescu

Mama – de George Coşbuc

Mama George Coşbuc În vaduri ape repezi curgȘi vuiet dau în cale,Iar plopi în umedul amurgDoinesc eterna jale.Pe malul apei se-mpletescCărări ce duc la moară -Acolo, mamă, te zărescPe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard,Pocnind din vreme-n vreme,Trei vreascuri rupte dintr-un gard.Iar flacăra lor geme:Clipeşte-abia din când în cândCu stingerea-n bătaie,Lumini cu umbre-amestecândPrin …

Continuă să citești Mama – de George Coşbuc